Ada Cruceanu-Chisăliţă: „Un obiectiv care este funcțional, trebuie să rămână acolo, să-l păstrăm şi să avem grijă de el”
Cea mai spectaculoasă şi prima cale ferată pe traseu montan de pe teritoriul actual al României, construită cu 161 de ani în urmă se confruntă din nou cu probleme de eficienţă.
Articol editat de Gerhard Chwoika, 14 ianuarie 2025, 20:00 / actualizat: 14 ianuarie 2025, 22:45
După ce în 2019 respectiv 2021 a fost la un pas să fie închisă definitiv, calea feroviară Oraviţa-Anina, cunoscută sub denumirea de Semmeringul Bănăţean este acum propusă, conform unei note emise recent de CFR Călători – Regionala Timişoara să funcţioneze doar în zilele de sfârşit de săptămână, adică vineri, sâmbătă şi duminică şi acest lucru, conform măsurii, peste lunile reci de iarnă până la jumătatea lunii aprilie.
Însă nefuncţionarea acestui tren pe circuit montan, implică multe riscuri iremediabile de degradare, susţine expertul în cultură, dr. Ada Cruceanu-Chisăliţă, fost manager al Direcţiei pentru Cultură Judeţeană Caraş-Severin:
„… și atitudinea noastră a tuturor, dar este de remarcat că, ministrul transporturilor cunoaște foarte bine despre ce este vorba, apoi Ministerul Culturii, la rândul lui, doamna ministru bănuiesc că înțelege ce înseamnă un sit de genul acesta de categorie A, practic egal cu un tezaur și vor încerca să-l salveze chiar şi în această perioadă de iarnă. Că dacă, uneori m-am tot gândit eu, dacă ar închide pe perioada de vară 2-3 zile, poate pericolul n-ar fi atât de mare cum este în perioada de iarnă, n-aș spune că n-ar fi și atunci pericol, pentru că e mai ușor să iei un șurub sau să sustragi o piesă.
Și spun și îmi cer scuze dacă o fac acuma, când a fost demontată calea ferată cu cremalieră de la Băuțar, rămăsese la un moment dat o bucată de șină și când am fost obligată într-un fel sau altul să cer Regionalei de la Timișoara și lucrările în continuare pe Semmering, și-am adus aminte de această bucățică de șină, un domn foarte inteligent și foarte drăguț de acolo mia zis: „doamnă, trebuia să o luați, s-o duceți la muzeu” ori nu asta este ideea. Un obiectiv care este în realitate funcțional, trebuie să rămână acolo și să avem grijă de el. Eu sunt convinsă că economicul, cum se spune, va mai ceda câte un pic în sensul acesta al culturii care îți aduce o economie mult mai puternică în an la momentul în care nu circulă şi nici întreținerea nu se va practica așa cum trebuie.
Și dincolo de pericolul că șina să se deterioreze, este pericolul tunelurilor, pentru că orice infiltrație în plus de apă, mai ales pe Jitin, de pildă, este un pericol, pentru că el este cămășuit de așa natură încât apa să curgă prin spatele cămășii. În momentul în care cămașa nu mai este integral văzută aproape săptămânal ea poate avea fisuri și din nou apa va curge și va deteriora terasamentul și tot ce ține de calea ferată. Bănuiesc că mai rezistente sunt, bănuiesc, dar nu sunt sigură, podurile. Din punctul de vedere al susținerii, al picioarelor podurilor, dar nu din punctul de vedere al ceea ce înseamnă metalicul.
Nu putem decât să încurajăm în continuare inițiativa tuturor celor de aici, care trebuie să păstreze acest Semmering și poate în viitor, să găsească soluțiile pentru alte vagoane, pentru altă viziune asupra căii ferate, etc etc„.
Foto: arhiva