Obiectul lunii la Muzeul Banatului Montan
Obiectul lunii la Muzeul Banatului Montan. O brățară de bronz formată din două spirale, rezultat al unei descoperiri întâmplătoare.
Articol editat de Anca Bălălău, 3 decembrie 2024, 20:16
Spirala ale cărei linii par că se învârt la nesfârșit în jurul punctului central, a influențat artiști și meșteri din toate timpurile și culturile. Unul dintre cele mai vechi simboluri reprezentate grafic de către om, spirala, apare sculptată, pictată sau scrijelită pe piatră, ceramică, metal încă din Preistorie. Simbol magico-religios, artistic sau matematic, spirala a avut diferite semnificații potrivit culturii materiale care a utilizat-o ca formă de exprimare.
Motivul spiralei este des întâlnit și în ornamentica tradițională românească în toate zonele. Dar și pe obiecte cu utilitate diversă, pe elemente de arhitectură populară, ceramică, ţesături şi cusături, piese din piele şi os, feronerie, obiecte de uz gospodăresc, unelte şi ustensile, ouă încondeiate, obiecte de cult religios etc. Simbolizând evoluția, creșterea, expansiunea, renașterea, continuitatea, eternitatea, spirala a fost de multe ori motivul central și dominant al reprezentărilor.
Obiectul lunii la Muzeul Banatului Montan.
Așadar, pentru ultima lună a anului, propunem ca exponat o brățară de bronz formată din două spirale. Rezultat al unei descoperiri întâmplătoare, brățara face parte dintr-un depozit scos la lumină în 1958, în apropierea localității Cornuțel pe dealul Cozlar. S-a întâmpălat în timpul operațiunilor de extragere a nisipului. Obiectele de bronz care constituiau depunerea au fost depozitate într-un vas bitronconic. Deoarece vasul a fost spart în timpul lucrărilor, s-au putut recupera 11 obiecte de bronz. Restul s-au pierdut în nisip împreună cu fragmente din vas. S-au recuperat: două falere, doi tutuli, două brățări masive, trei brățări cu capetele răsucite spiralic, un ac cu vârful rupt și cu capul de formă conică și un fragment de buclă de păr în formă de bărcuță lucrată în tablă subțire.
Brățara expusă prezintă volute duble lucrate în bară, cu secțiune romboidală la mijloc și circulară spre extremități, are lungimea de 15,5 cm și diametrul volutelor de 3,7 cm.
Atât vasul în care au fost depuse, cât și obiectele de bronz descoperite,prezintă analogii cu alte descoperiri de pe teritoriul României fiind, astfel, încadrate cronologic în seria Uriu- Domănești (Bz D-Ha A1 ). Muzeograf Alina Gheorghe
Bibliografie:
- Ciugudean H., Bălan G., Artizanii Epocii Bronzului. Descoperiri recente de depozite de bronzuri în Transilvania, Alba-Iulia, 2015, p. 7-12.
- Gumă M., Civilizaţia primei epoci a fierului în sud-vestul României, în BT, 4, 1993.
- Petrescu-Dâmbovița M., Depozitele de bronzuri din România, București, 1977.
- Săcărin C., Depozitul de bronzuri de la Cozla, în Banatica, 5, 1979, p. 107-114.
- Stratan I., O nouă descoperire hallstattiană din Banat, în SCIV, 15, 1964,4, p. 523-528.