La mulţi ani, Şerban Foarţă!
Personalitatea zilei este Șerban Foarță născut pe 8 iulie 1942, în Drobeta-Turnu Severin, astăzi unul dintre cei mai cunoscuți poeți contemporani. Printre cărțile sale de poezie se numără:
Șalul, eșarpele Isadorei / Șalul e șarpele Isadorei (1978), Copyright (1979), Holorime (1986), Opera somnia. Antologie (2000). A scris și proză, dintre care amintim: Roșul ușor e rozul iluzor (2008), Gazela de perete (2009). A publicat de asemenea câteva volume de eseuri (Afinități selective, 1980, Afinități efective, 1990), dialoguri (Narațiunea de a fi, împreună cu Robert Șerban, 2013) și numeroase traduceri ale unor autori precum Paul Valéry, Stéphane Mallarmé, Paul Verlaine, Guillaume Apollinaire etc.
Trăieşte de peste patruzeci de ani la Timişoara, unde scrie, traduce, pictează şi cântă la pian. Poezia lui e marcată de amprenta ludicului, de o formidabilă asociativitate a cuvintelor şi a imaginilor.
Deasemenea, Șerban Foarță poetul, traducătorul, eseistul a debutat in anul 1976 ca autor al Textelor pentru Phoenix – Cantafabule din anul 1976, în colaborare cu Andrei Ujică.
Fie să renască numai cel ce har
are de-a renaşte, curăţit prin jar,
din cenuşa-i proprie şi din propriu-i scrum,
astăzi ca şi mâine, pururi şi acum.
Articol editat de Anca Bălălău, 8 iulie 2024, 15:31
„CANTAFABULE este de departe cea mai importantă și cea mai bine ticluită operă rock din cultura română. Ea s-a născut în urma întâlnirii cvasimiraculoase (la Timișoara, unde altundeva?, în 1974-1975) dintre câţiva muzicieni extraordinari: trupa rock Phoenix, condusă de Nicu Covaci, și doi cărturari de excepţie, Șerban Foarţă și Andrei Ujică. Pe stadioane, adolescenţii cântau extaziaţi, fără să le înţeleagă prea bine, texte arhaice, preluate și prelucrate din bestiare medievale (Fiore di virtù) și din cărţi populare românești, precum Floarea Darurilor și Fiziologul. M-am hotărât atunci (la invitaţia prietenului Florian Pittiș) să ţin la radio o rubrică săptămânală în care să explic simbolistica animalelor fabuloase și conceptele morale, filosofice și religioase pe care acestea le întru(chi)pau. Ulterior, amplificate, aceste eseuri au compus un volum autonom, cartea mea de debut, Grădina de dincolo: Zoosophia (1980),” , precizează Andrei Oișteanu- antropolog, etnolog, istoric al religiilor si al mentalitatilor.
Șerban Foarță provine dintr-o familie erudite, părinții săi sunt Nicolae Foarță, medic, și Yvonne Foarță, născută Burger, profesoară de muzică, ducând mai departe aristocrația elitistă.
De profesie critic literar, scriitor, liber profesionist (cu excepția câtorva luni: martie-noiembrie 1969, când este referent literar la T.N.T și, respectiv, corector la revista Orizont) până în 1990. Director al Teatrului Național din Timișoara (1990-1991); profesor, din 1992, la Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, secția Jurnalism (de la 1 septembrie 2005, pensionar). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1970); membru ASPRO (din 2000). Beneficiar (între 15 octombrie 1991-15 ianuarie 1992) al unei burse de studii la Paris, oferită de Ministerul francez al Culturii.
Este fermecător şi imprevizibil, spumos şi rafinat, cult şi casant în judecăţi. Poezia lui e marcată de amprenta ludicului, de o formidabilă asociativitate a cuvintelor şi a imaginilor. Are peste şaptezeci şi cinci de cărţi de versuri, eseuri, proză, articlerie şi traduceri.
‘’În Grecia veche, Olimpiada
când începea,-nceta războiul;
azi, dacă-n floare e războiul,
nu-l stânjeneşte Olimpiada!‘‘-este retrospectiva poetică a unei triste degradări a lumii contemporane realizată de omul de cultură și aniversatul zolei, Șerban Foarță.
Șerban Foarță este misterul, frumusețea și puterea unor generații care au trecut prin bezna comunistă avându-l drept simbol al libertății cuvântului.
La mulți ani, Șerban Foarță!
Sursa foto-Șerban Foarță