UE se pregăteşte de o nouă extindere, după alte şapte, dar trebuie să-şi reformeze modul de funcţionare
Ţările Uniunii Europene vor deschide negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova marţi odată cu organizarea primelor conferinţe interguvernamentale cu ambele ţări, la doar doi ani după ce acestea au obţinut statutul de ţări candidate la aderarea la Uniune, relatează duminică EFE.
Articol editat de Valentina Adam, 24 iunie 2024, 09:50
Belgia, care deţine preşedinţia prin rotaţie a UE în acest semestru, şi-a stabilit obiectivul de a începe negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova în luna iunie, înainte de a preda ştafeta, la 1 iulie, Ungariei, care a recunoscut deja că nu va mai impulsiona continuarea negocierilor de aderare cu aceste ţări în timpul preşedinţiei sale, dar va face aceasta în privinţa Balcanilor de Vest.
Totuşi, acest lucru nu înseamnă că aderarea Ucrainei şi a Republicii Moldova la UE este iminentă, dat fiind faptul că procesul poate dura mai mulţi ani, având în vedere negocierile complexe între ţările candidate şi instituţiile UE, care integrează noi membri numai atunci când acestea îndeplinesc o serie de condiţii politice, economice şi instituţionale.
Comisia Europeană a anunţat la 7 iunie că Ucraina şi Republica Moldova au îndeplinit toate condiţiile preliminare pentru a începe aceste negocieri formale, dar au cerut mai multe măsuri Kievului pentru combaterea corupţiei şi a puterii oligarhilor în ţară.
Candidaţii trebuie să dispună de instituţii stabile care să garanteze democraţia şi statul de drept, o economie de piaţă şi capacitatea de a face faţă presiunii concurenţiale, aplicarea efectivă a drepturilor comune ale UE şi capacitatea de a-şi asuma obligaţiile care decurg din aderarea la Uniune.
La ora actuală, nouă ţări sunt candidate pentru a adera la blocul comunitar. În afară de Republica Moldova şi Ucraina, mai sunt Serbia, Albania, Bosnia-Herţegovina, Georgia, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Turcia.
Kosovo şi-a depus cererea de aderare în decembrie 2022, însă cinci ţări UE – Spania, Cipru, Grecia, Slovacia şi România – nu recunosc independenţa sa faţă de Serbia, ceea ce împiedică perspectivele sale de integrare, notează EFE.
Negocierile de aderare sunt un proces complex care poate dura şi decenii, ca în cazul Turciei, care a solicitat aderarea în 1999, a început discuţiile în 2005 şi nu le-a încheiat încă.
În timpul perioadei de negociere, ţara candidată se pregăteşte să pună în aplicare legislaţia şi normele UE. Comisia monitorizează progresele înregistrate de ţara candidată în ceea ce priveşte reformele necesare şi informează Consiliul şi Parlamentul European cu privire la evoluţiile înregistrate prin rapoarte şi comunicări periodice.
Partenerii din Balcanii de Vest urmează un proces de extindere unic, cunoscut sub numele de „Procesul de stabilizare şi asociere”, care vizează stabilizarea politică şi economică a acestor ţări pentru a le pregăti de integrare.
De la crearea sa sub denumirea de Comunitatea Economică Europeană (CEE) în 1957 de către Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos pentru a se asocia, la început, pe baza intereselor lor economice, Uniunea Europeană a trecut prin şapte extinderi care au crescut numărul membrilor de la 6 la 27 în prezent – după Brexit-ul Regatului Unit în 2020.
Prima extindere a avut loc în regiunea Mării Nordului în 1973, odată cu aderarea Danemarcei, Irlandei şi Regatului Unit, urmată de Grecia în 1981 şi de Spania şi Portugalia în 1986.
A patra extindere a avut loc cu aproape zece ani mai târziu, în 1995, odată cu aderarea Austriei, Finlandei şi Suediei la Uniunea Europeană, succesoare a CEE după semnarea Tratatului de la Maastricht în 1993.
În 2004 a avut loc a cincea şi cea mai amplă extindere a clubului UE – care şi-a sărbătorit cea de-a 20-a aniversare în luna mai a acestui an – cu zece noi state membre care au aderat la UE, opt dintre acestea provenind din Europa Centrală şi de Est: Republica Cehă, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Republica Cehă.
Următoarea extindere a avut loc în 2007, odată cu aderarea Bulgariei şi a României, iar şase ani mai târziu, în 2013, a avut loc a şaptea şi ultima extindere până în prezent, odată cu aderarea Croaţiei.
UE se pregăteşte acum pentru o nouă extindere, dar pentru aceasta trebuie să-şi reformeze modul de funcţionare pentru a-şi menţine şi dezvolta capacitatea de a acţiona în pofida numărului tot mai mare de membri cu culturi diferite şi realităţi sociale, economice şi politice disparate.
Agerpres