Casa Markovsky din Reșița – Obiectul lunii iunie la Muzeul Banatului Montan

Exponatul lunii iunie 2024 este o fotografie reprezentând Casa Markovsky din Reșița în a doua jumătate a secolului al XX-lea, hârtie foto, alb/negru, 17×12,5 cm.

Articol editat de Anca Bălălău, 4 iunie 2024, 07:40

Casa Markovsky, construită în 1916, a reprezentat una dintre cele mai cochete clădiri aflate în peisajul edilitar al Reșiței interbelice. Situată pe strada Carmen Silva nr. 40 (astăzi Piața Republicii nr. 38), stabilimentul a fost domiciliul familie Markovski, comercianți de etnie poloneză.

Alexandru Markovsky (născut la Timișoara în 6 martie 1873), împreună cu fii săi Ștefan (născut la Reșița în 26 decembrie 1900) și Alexandru (născut la Reșița în 31 ianuarie 1898) au avut un rol activ în arealul economico-comercial al Reșiței dintre cele doua conflagrații mondiale.

Începând cu 27 martie 1929 în clădire și-a desfășurat activitatea firma “Mercantil” înființată de către Ștefan Markovsky, societate comercială ce a avut ca obiect comerțul cu articole tehnice și de construcție, societate intrată în legalitate prin brevetul industrial 1083 D.11/1929 emis de Primăria Reșița. În locație erau puse spre vânzare aparate radiofonice de proveniență atât americană cât și europeană, tuburi radio-röhren, becuri, candelabre, sobe de teracotă Zephyr, sobe cu combustie permanentă, sobe din fier turnat, mașini de gătit din tinichea și email, de asemenea prestându-se și servicii de reparații la aparatele radiofonice și la receptoarele de tip Vollnetzempfänger.

Din 1 aprilie 1937 în aceeași locație a funcționat societatea în numele colectiv “Frații Markovsky” ce avea ca obiect comerțul cu marfă mixtă, modă, manufactură și textile en-detail, cu un capital de 800.000 de lei, la care acționari în mod echiunitar erau Ștefan și fratele său, Alexandru.
De menționat este faptul că de la balconul casei Markovsky, la 1 Decembrie 1918, conducătorii muncitorilor social-democrați au comunicat mulțimii încheierea conflictelor armate din primul război mondial și prăbușirea regimului austro-ungar.

Bibliografie:
Direcţia Judeţeană Caraş – Severin a Arhivelor Naţionale, Camera de comerț și industrie Lugoj. Oficiul Oravița 1930-1950.
Direcția Judeţeană Timiș a Arhivelor Naţionale, Camera de comerț și industrie Lugoj. Firme individuale.
Georg Hromadka, Scurtă cronică a Banatului Montan, Editura Friedrich Ebert Stiftung, Bucureşti, 1995.
Reclama se află în ziarul Valea Berzavei II, 1 (Reșița, 1 decxembrie 1932): 4; 2 (10 decembrie 1932): 6; 4 (24 decembrie 1932): 4; 5 (31 decembrie 1932): 4.