Criticul literar Alex Ștefănescu ne-a părăsit!
O literă în minus din alfabetul vieții literare din România, un om al condeiului care a marcat epoca sa, Alex Ștefănescu a plecat dintre noi vârsta de 76 de ani.
Articol editat de Anca Bălălău, 25 februarie 2024, 15:11
Bănățean, născut la Lugoj, Alex Ștefănescu s-a născut pe 6 noiembrie 1947 în orașul Bredicenilor.A fost critic și istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1977.
Despre moartea sa, un alt bănățean din Bănia, omul de cultură Pavel Șușară, menționează:
‘’ Aflu cu nespusă durere și tristețe că Alex Ștefanescu, scriitor plin de farmec, istoric și critic literar care a marcat profund literatura noastră contemporană, s-a eliberat astăzi de îndelungata lui suferință și ne-a părăsit tocmai în momentele în care grădina și minunații lui cireși se pregăteau pentru a-și primi, peste câteva luni, oaspeții din fiecare an. Drum luminos, Alex, și Dumnezeu să te ierte și să te primească în Împărăția Lui Veșnică! ‘’
Povestea criticului literar a început după absolvirea liceului în anul 1965, iar apoi a urmat cursurile Facultății de Limba și Literatura Română de la Universitatea din București, între anii 1965 și 1970, conform informațiilor prezentate în „Dicționarul general al literaturii române”, publicat sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, București, 2007).
O scurtă perioadă, Alex Ștefănescu a activat ca profesor, iar ulterior a intrat în presă, ocupând funcții de redactor la diverse publicații.
A fost redactor la publicațiile Tomis (între 1971 și 1974), Scânteia Tineretului (între 1975 și 1982), Suplimentul Literar-Artistic al Scânteii Tineretului (între 1982 și 1983), România Liberă (între 1984 și 1986) și Magazin (între 1987 și 1989).
Din 1990, este redactor la revista România Literară, unde a îndeplinit și funcția de redactor-șef în perioada 1995-2010.
De asemenea, a fost director la revista Zig-Zag (între 1991 și 1994) și redactor-șef la Flacăra (în 1996).
Debutul său în lumea literară a avut loc în 1965, când a publicat poezie în ziarul Zori Noi din Suceava. În critică, a debutat în 1970, cu un articol despre Dimitrie Stelaru, apărut în revista „Luceafărul”. Alex Ștefănescu a fost membru al Uniunii Scriitorilor din anul 1977.
A semnat numeroase volume în diverse domenii literare, incluzând critică și teorie literară, antologii de literatură, proză, teatru și publicistică. Printre acestea se numără:
• „Preludiu” (1977),
• „Jurnal de critic” (1980),
• „Între da şi nu” (1982),
• „Dialog în bibliotecă” (1984),
• „Introducere în opera lui Nichita Stănescu” (1986),
• „Prim-plan” (1987),
• „Gheața din calorifere și gheața din whisky: Jurnal politic 1990-1995” (1996, distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor).
De asemenea, a publicat lucrări precum „Întâmplări” (2000), „Ceva care seamănă cu literatura” (2003, distins cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti), „Jurnal secret” (2005), „Jurnal secret. Noi dezvăluiri” (2007), „Jurnal secret. Dezvăluiri complete. 2003-2009” (2009), „Bărbat adormit în fotoliu. Întâmplări” (2010), „Cum se fabrică o emoţie” (2010), „Texte care n-au folosit la nimic” (2014), „Jurnal secret. Serie nouă (2009-2015)” (2016), și altele.
În 2013, a fost publicată cartea „Convorbiri cu Alex. Ştefănescu” de Ioana Revnic.