[EDITORIAL] Cursele, femeile şi agricultura

Articol editat de Alin Datcu, 6 aprilie 2014, 09:01

Până când studierea timpului probabi a devenit o ştiinţă, ţăranii aveau felul lor de studiere a vremii, ca să ştie vremea la care trebuiau să pună în pământ, să culeagă roadele şi cam tot ce ţine de lucrul pământului. Desigur că nu s-a trezit un ţăran dimineaţa şi le-a spus confraţilor lui ce vis a avut el despre starea vremii! Dar tot lucrând pământul, ţăranul a băgat de seamă că poate să pună sămânţa doar la un anumit timp al anului, tot aşa vine vremea culesului, ploaia nu cade nici ea din senin, iar momentul căderii ploii are nişte semne care îi arată la ce să se aştepte la anul care vine!

Înainte vreme, anul nu începea aşa cum ştim noi acum, în ianuarie, ci în martie. Aşa se face că de această lună se leagă multe preziceri populare pentru lunile următoare şi cum se anunţă anul pentru lucrătorii pământului. „Martie vânturos – mai frumos”, zic ţăranii, ori „dacă-i martie cu rouă, după Paşti mult plouă”! Asta e de bine, că taman atunci încolţeşte sămânţa şi pământul are nevoie de apă. Dar „dacă în mărţişor nu poţi semăna ovăzul de ploi multe, atunci nici toamna nu vei putea semăna grâul de ploi multe”!

Luna aprilie, în care tocmai ce-am intrat, are şi ea semne despre cum va fi anul pentru agricultură. Şi cum în această lună e Paştele, atunci e musai să ştiţi că „dacă plouă în Vinerea Seacă anul va fi mănos, iar de nu plouă – va fi neroditor”!. Desigur, şi zicerile populare au parte de corecţii, aşa că dacă nu plouă în Vinerea Seacă nu disperaţi, ci aşteptaţi-l pe Sfântul Gheorghe, pentru că „dacă e rouă multă şi ceaţă în ziua de Sângeorz, anul va fi îmbelşugat”!

Dar cum lumea  a evoluat, desigur, specialişti în prognoza meteo nu mai sunt găinile care, dacă fac baie în nisip, ploaie mare se va arăta. Şi cum la fotbal şi agricultură se pricepe tot românu’, şăranul nu mai trebuie să lucreze pământul după cum îi zice natura, ci după cum îi spun specialiştii de la Ministerul Agriculturii. Numai că specialiştii aceştia l-au cam zăpăcit pe bietul ţăran, care nu mai ştie ce sămânţă să pună în pământ, că au apărut tot felul de soiuri care dau legume ori fructe mari, arătoase, dar fără gust! Cum nu ştie nici când culege roadele pământului, că se trezeşte cu vreo inundaţie care îi „spală” toată truda! Unde mai punem că ţăranul trebuie să devină fermier şi să asculte ce-i zice Europa! Iar cine vrea să investească în agricultură, pe lângă calendar, să ia aminte şi la cuvintele Lordului Amherst : Există trei metode certe de a pierde banii : cursele sunt cea mai rapidă, femeile – cea mai plăcută şi agricultura – cea mai sigură! (Paul Sever-Smadu)

Sursa foto: kostelonofras.wordpress.com