Raport. Românii sunt cei mai nemulțumiți cetățeni, la nivel global, de infrastructura din țara lor
Românii sunt cei mai nemulțumiți cetățeni la nivel global de infrastructura din țara lor, arată raportul „Indexul global al infrastructurii” realizat de compania de cercetare Ipsos. Sondajul a fost realizat în 31 de țări de către Ipsos în colaborare cu Asociația globală a investitorilor în infrastructură.
Articol editat de Valentina Adam, 1 octombrie 2023, 19:00 / actualizat: 3 octombrie 2023, 9:20
Nivelul mediu global de satisfacție față de infrastructură este la 38%, mai ridicat decât nivelul mediu de nemulțumire, care se situează 30%, dar multe persoane sunt nesigure, o treime (33%) nefiind nici mulțumite, nici nemulțumite sau răspunzând „nu știu”.
Spre comparație, în România, doar unul din zece cetățeni (9%) este mulțumit de infrastructura țării.
Cetățenii din Peru, Italia, Ungaria și România printre cei mai negativi, în timp ce cei din Singapore, Indonezia, Țările de Jos și India tind să fie printre cei mai pozitivi.
Răspunsurile la întrebarea: „În general, cât de mulțumit sau nemulțumit sunteți de infrastructura națională a [țării]?”
% foarte/foarte mulțumit(ă)
Cu toate acestea, 57% dintre respondenți consideră că țara lor nu face suficiente eforturi pentru a-și satisface nevoile în materie de infrastructură.
Persoanele din Africa de Sud (78%), România (de asemenea 78%) și Brazilia (73%) sunt cel mai probabil de acord cu faptul că țara lor nu face suficiente eforturi pentru a răspunde nevoilor de infrastructură. Coreea de Sud (21%), Singapore (28%) și Japonia (31%) au cel mai scăzut nivel de acord.
Răspunsurile la întrebarea: „Ca țară, nu facem suficient de mult pentru a ne satisface nevoile de infrastructură”
% de acord în totalitate/înclinat să fie de acord
Cel mai recent Index global al infrastructurii constată că există un sentiment constant că infrastructura oferă un „dividend dublu”, stimulând economia și combătând schimbările climatice.
De asemenea, publicul se simte mai confortabil decât în 2018, înainte de pandemia de Coronavirus, în ceea ce privește creșterea cheltuielilor pentru infrastructură, chiar dacă acest lucru înseamnă taxe mai mari sau mai multe împrumuturi guvernamentale. Cu toate acestea, acest lucru este în continuare preferat de o minoritate – 29% (cu șapte puncte procentuale mai mult decât în urmă cu cinci ani, de la 22%).
Românii sunt în topul celor care spun că „nu construim infrastructura de care avem nevoie suficient de rapid” (77%):
Unele sectoare de infrastructură sunt mai bine cotate decât altele
Există o variație considerabilă în ceea ce privește ratingurile sectoarelor individuale de infrastructură. Evaluările variază de la o medie globală pe țară de 68% pentru aeroporturi, care sunt foarte bune sau destul de bune, la un procent echivalent de 30% pentru apărarea împotriva inundațiilor:
Din nou, există variații substanțiale. De exemplu, în Marea Britanie a avut loc o creștere de 23 de puncte procentuale a ratingurilor negative privind aprovizionarea cu apă și canalizare începând cu 2019, iar în Australia o creștere de 33 de puncte a ratingurilor negative privind oferta de locuințe noi în aceeași perioadă.
La fel ca în cele cinci sondaje anterioare ale Indexului global al infrastructurii, există o concurență puternică pentru principalele priorități de investiții în infrastructură. Energia solară ocupă un loc proeminent – aleasă în medie de 42% dintr-o listă de 14 sectoare – fiind urmată în top de alimentarea cu apă/canalizare (41%), apărarea împotriva inundațiilor (tot 41%) și construcția de noi locuințe (39%). Acestea sunt aceleași patru sectoare de top ca și în 2021.
Există unele variații în ceea ce privește prioritățile de investiții între cele 31 de țări:
- Noua ofertă de locuințe este principala prioritate în Australia, Irlanda, Canada, Chile, Germania, Țările de Jos și Polonia.
- Energia eoliană se află în primele trei priorități clasate în Marea Britanie, Irlanda, Spania și Turcia.
- Drumurile locale se află printre primele trei priorități în mai multe țări – Belgia, Italia, Ungaria (unde se află pe primul loc), Indonezia, Noua Zeelandă, Africa de Sud, Suedia și SUA.
- Autostrăzile se află în primele trei locuri în Canada, Columbia, Mexic, România și în Noua Zeelandă.
- Infrastructura digitală se află în top trei în Germania, Malaezia și Singapore.
- Asfaltul/zonele pietonale la fel în Belgia, Chile, Mexic și Thailanda.
- Infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice se află în top trei în Coreea de Sud.
- Traseele/pistele și facilitățile pentru bicicliști se află în top trei în Olanda.
Raportul arată că românii au în general un nivel foarte scăzut de satisfacție față de aproape toate tipurile de infrastructură.
- Satisfacția față de aeroporturi: 38%, cel mai scăzut procent la nivel global
- Satisfacția față de autostrăzi: 14%, cel mai scăzut procent la nivel global
- Satisfacția față de rețeaua de drumuri locale: 21%, al patrulea cel mai scăzut procent la nivel global
- Satisfacția față de rețeaua feroviară: 14%, cel mai scăzut procent la nivel global
- Satisfacția față de oferta de noi locuințe: 45%, peste media globală
- Satisfacția față de infrastructura de apărare contra inundațiilor: 13%, al doilea cel mai scăzut procent la nivel global
- Satisfacția față de infrastructura digitală: 61%, peste media globală
- Satisfacția față de infrastructura de apă/canalizare: 38%, al șaptelea cel mai scăzut procent la nivel global
- Satisfacția față de infrastructura de energie regenerabilă: 26%, al patrulea cel mai scăzut procent la nivel global
- Satisfacția față de infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice: 17%, al treilea cel mai scăzut procent la nivel global.
Satisfacția față de aeroporturi:
Satisfacția față de autostrăzi:
Satisfacția față de rețeaua de drumuri locale:
Satisfacția față de rețeaua feroviară:
Satisfacția față de infrastructura de apărare contra inundațiilor:
Satisfacția față de infrastructura digitală:
Satisfacția față de infrastructura de apă/canalizare:
Satisfacția față de infrastructura de energie regenerabilă:
Satisfacția față de infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice: