[AUDIO-FOTO] Foştii deţinuţi politici, victimele dictaturii comuniste şi urmaşii acestora şi-au comemorat eroii – mucenici la Reşiţa
[UPDATE] Martirii temniţelor comuniste şi ai deportării în Bărăgan ori fosta URSS au fost comemoraţi joi, 9 martie la Reşiţa de Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici şi a Deportaţilor din Caraş-Severin, urmaşi ai acestora, autorităţi şi invitaţi.
Articol editat de Gerhard Chwoika, 9 martie 2023, 17:00 / actualizat: 10 martie 2023, 15:17
Cornelia Fetea din Oraviţa – preşedintele asociaţiei cărăşene, pentru Radio Reşiţa:
„Este și ziua mucenicilor, ei sunt eroii noștri, luptătorii din munții Banatului și din rezistența anti-comunistă. Ei sunt eroii noștri, sunt în același timp și mucenicii noștri. În Banat s-au dus lupte grele. Rezistența anticomunist a fost a doua ca grupare după Bucovina. Și tinerii noștri frumoși și falnici au căzut sub gloanțele Securității. Au fost două grupări Securitatea și luptătorii. Şi ei s-au luptat și până la urmă au fost trădați și au fost învinşi de securitate„.
În iunie 1951 a fost pusă în mişcare a doua mare acţiune de deportare din istoria contemporană a României, după cea îndreptată împotriva etnicilor germani din ianuarie 1945. Aproximativ 43 de mii de persoane au fost ridicate atunci din propriile locuinţe şi deportate în Câmpia Bărăganului, obligate fiind să trăiască în condiţii vitrege, să îndure foamea şi frigul şi puse să muncească până la epuizare.
Romeo Dunca – preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, nepot de fost deţinut politic are un uşor regret că tinerii din ziua de azi nu concep cele întâmplate:
„Am dori să fie mai multă lume, să fie mai mulți tineri, să înțeleagă că totuși s-au schimbat anumite lucruri, că suferințele lor sunt arătate și sunt evidențiate în așa fel încât ele să nu se uite. Deci, tineretul, mai ales cei care beneficiază de reparațiile pe care statul român le-a făcut, ar trebui să fie prezenți într-un număr mai mare, pentru că există mii de copii ai luptătorilor împotriva regimului comunist care au fost compensați. Sigur, nu cu sumele care să acopere suferințele părinților, dar totuși modic, reparația s-a făcut și așteptăm ca în anii care vor urma să fie mai multă lume prezentă„.
Acelaşi regret, dar văzut dintr-un alt unghi, cu ochiul prezentului, edilul municipiului Reşiţa, Ioan Popa, vădit impresionat de cele ce se întâmplă la hotarele ţării, a împărtăşit:
„Noi trebuie să facem totul, să ținem memoria lor vie, astfel încât să nu se mai întâmple acest lucru. Lângă noi, la câteva sute de kilometri, „ursul” continuă să se zvârcolească și să-și arate mușchii. Este incredibil. N-aș fi crezut eu personal că după al II-lea Război Mondial se mai poate întâmpla așa ceva. Și iacă-tă se întâmplă la porțile noastre. Suntem astăzi protejați de structurile europene euroatlantice, de NATO, de Uniunea Europeană. Suntem în siguranță, ca să zic așa. Este o dovadă că am înțeles totuși, la nivel statal care este pericolul. Dar nu este suficient ca la nivel instituțional să se înțeleagă asta. Trebuie ca la nivel personal lumea să își amintească de ce s-a întâmplat, ca acele lucruri să nu se mai repete„.
La manifestare a fost prezent şi cel mai în etate partizan din Caraş-Severin, Nicolae Ciurică din Teregova, care a mărturisit:
„Eu am fost cu arma în mână patru ani în zăpadă, în munți, fără masă, fără casă și Dumnezeu m-a scăpat. De opt ori am fost încercuit şi nu de doi-trei securiști. În Domaşnea am fost încercuit în 1950 la 1 noiembrie, marți noaptea, de 300 de securiști într-o casă, eu și cu Ișfăruț Dumitru. Și Dumnezeu ne-a scăpat pe amândoi, pentru că nu eram oameni făcători de rele și au spus și ei dimineața „bă ăștia au iarba dracului, pe ei”, dar nu, Dumnezeu ne-a scăpat. Aici în Munții Semenicului, mi-a împușcat Noul Testament care a fost în sacul de merinde; trusa de prim ajutor cu medicamente și o carte nouă. Testamentul îl am acasă și acuma. Deci, iacă-tă ce înseamnă puterea lui Dumnezeu. Și nu o dată, de opt ori a fost a 8-a oară m-or prins adormit. Așa de bine am fost turnat că astea au fost, turnătoriile. Trădătorii pe bani sau știei Dumnezeu pentru ce?! Am făcut 10 ani, trei luni și opt zile„.
Coroane şi jerbe de flori la troiţa din Parcul „Episcop martir Valeriu Traian Frenţiu” au depus Subprefectul judeţului Caraş-Severin, Cristian Gâfu, Preşedintele Consiliului Judeţean, Romeo Dunca, Primarul municipiului Reşiţa, Ioan Popa, Jandarmieria, Forumul Democratic al Germanilor din judeţ şi Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici şi a Deportaţilor în Bărăgan, iar preoţi ortodocşi din urbe, alături de protopopul municipiului Reşiţa, părintele Gheorghe Adrian Şuveţi au celebrat o slujbă de pomenire în amintirea defuncţilor.
***
Foştii Deţinuţi Politici ai Dictaturii Comuniste din România, filiala Caraş-Severin, vor comemora la Reşiţa pe toţi aceia care s-au sacrificat în lupta anticomunistă, pentru credinţa străbună şi apărarea valorilor eterne ale neamului românesc.
Evenimentul va avea loc la troiţa din Parcul Episcop martir Valeriu Traian Frenţiu (fostul Cărăşana) în prezenţa oficialităţilor locale şi judeţene, a unui sobor de preoţi din Episcopia Caransebeşului şi a foştilor deţinuţi politici şi a urmaşilor acestora din judeţ joi, 9 martie la ora 12.00, a transmis pentru Radio Reşiţa preşedintele AFDPR, Cornelia Fetea.
Conform acesteia, în judeţ mai trăiesc aproximativ 600 de persoane, în această cifră fiind incluşi foştii deţinuţi politici, deportaţii în Bărăgan şi fosta Uniune Sovietică şi urmaşii acestora.