Ascultă Radio România Reșița Live

[AUDIO-FOTO] Opereta germană – perioada de glorie a muzicii reşiţene, repovestită de fostul cabaretist Heinz Kuchar

În anii maximei dezvoltări industriale a oraşului, Reşiţa a cunoscut progrese în toate domeniile. Chiar şi viaţa culturală a localităţii în acel timp era înfloritoare. Pe măsură ce, spre sfârşitul secolului al XIX-lea, regimul de muncă devenea mai relaxat şi numărul de ore lucrate pe zi scădea, apărea problema petrecerii într-un mod util şi plăcut a timpului liber. În acest nou context, nu puţini reşiţeni, chiar de condiţie socială modestă, şi-au descoperit vocaţia culturală în general şi muzicală în special, localitatea putându-se integra astfel marii mişcări de redeşteptare spirituală care cuprindea în acea perioadă întreg Banatul. Până după cel de-al doilea război mondial, opereta germană era bine reprezentată la Reşiţa, cei mai importanţi promotori ai săi fiind textierul, regizorul şi interpretul Franz Kehr, soliştii vocali Rudolf Karlicsek, Anton Licker, Arpad Bender şi dirijorul Laszlo Hunyadi. Ulterior a fost organizat un cerc de operetă în cadrul UCMR, avându-l ca dirijor pe profesorul Franz Stürmer.

[AUDIO-FOTO] Opereta germană – perioada de glorie a muzicii reşiţene, repovestită de fostul cabaretist Heinz Kuchar

Articol editat de Gerhard Chwoika, 21 octombrie 2022, 17:00 / actualizat: 21 octombrie 2022, 21:13

Astăzi vă prezentăm o mică parte a poveştii operetei germane din Reşiţa, istorisită de cabaretistul Heinz Kuchar:

Dirijor și compozitor de muzică de film și operetă, Robert Stolz s-a născut la 25.08.1880 în Graz Austria și a decedat la 27 iunie 1975 la  Berlin. Născut din părinți muzicieni, tata dirijor iar mama pianist de concert, a fost strănepotul sopranei Teresa Stolz. A studiat la Conservatorul din Viena cu Robert Fuchs și Engelbert Humperdinck. Din 1899 a fost dirijor la Maribor, Salzburg și Brno iar din 1907 la Teatrul din Viena unde a dirijat  primul spectacol semnat  Oscar Strauss- Der tapfere Soldat.

Din 1910  a devenit dirijor și compozitor independent. În Primul Război Mondial, Stolz a fost fost înrolat în armata austriacă. După razboi a scris, în principal, muzică de cabaret. În 1925  s-a mutat la  Berlin iar din anul1930 a început să compună muzică pentru filme. Robert Stolz este compozitorul muzicii  primului film german cu  sunet Zwei Herzen im Dreivierteltakt (două inimi în ritm de  vals).

Germania nazistă l-a determinat pe Robert Stolz să revină la Viena dar a rămas activ și pe scena muzicală a Berlinului. Drumurile dintre Viena și Berlin, făcute cu mașina proprie, au fost folosite, de 21 de ori, pentru a transporta, în portbagaj, refugiați politici, în special evrei. Fiind descoperit, muzicianul se mută, mai intai la Zurich iar apoi la Paris unde, în 1939 este arestat ca inamic. Reușește să scape- cu ajutorul prietenilor și, astfel, din 1940 se mută la New York, ducând cu sine valsul vienez. Dupa succesul cu „O noapte la Viena” de la Carnegie Hall, a primit mai multe invitații de a compune muzică pentru spectacole și filme, fiind nominalizat la premiile OSCAR în 1941 pentru Cel mai bun cantec original cu  „Valsând în nori” din filmul Parada de primăvară  și în 1945 pentru coloana sonoră a filmului “S-a întâmplat mâine”. Din 1946 revine la Viena. În 1952  a început să compună pentru Viena Ice Revue și dedică primele  19 operete pe gheață („Eternal Eva”), Evei Pawlik, campioană europeană la patinaj artictic. În 1970, la 90 de ani  Robert Stolz a primit titlul de Cetățean de Onoare al Vienei, și disticția Marea Medalie de Onoare a Vienei, fiind doilea muzician, după Richard Strauss, onorat astfel. A apărut pe o serie de timbre poștale austriece comemorative

În ultimii ani a folosit un baston moștenit de la Franz Lehár, care a fost deținut inițial de către Johann Strauss și conținea inițialele Strauss gravate în argint.

Dupa moartea sa, în Berlin în 1975, Robert Stolz  a fost îngropat lângă Johannes Brahms și Johann Strauss II în Cimitirul Central din Viena. O statuie a sa  a fost ridicată în Wiener Stadtpark.

Întreaga poveste o puteţi afla sâmbătă, 22 octombrie în emisiunea “Oameni şi Locuri”, doar aici pe 105.6 FM, de la 15:15, dar şi joi, 27 octombrie de la 21:15! Păstraţi frecvenţa!

Sursa: istoriabanatului.wordpress.com

Foto: arhiva; facebook Heinz Kuchar

Artistul plastic Doru Vasiuţi și arta sa de a vorbi cu lemnul în spiritul lui Brâncuși
Oameni și locuri vineri, 21 februarie 2025, 17:00

Artistul plastic Doru Vasiuţi și arta sa de a vorbi cu lemnul în spiritul lui Brâncuși

Artistul plastic Doru Vasiuţi este un creator profund inspirat de opera și filosofia marelui sculptor Constantin Brâncuși, pe care îl consideră...

Artistul plastic Doru Vasiuţi și arta sa de a vorbi cu lemnul în spiritul lui Brâncuși
Fărşangul, un obicei vechi de sute de ani, păstrat şi evocat între Bobotează şi Postul Paştilor în comunităţile maghiare de pretutindeni
Oameni și locuri vineri, 7 februarie 2025, 17:00

Fărşangul, un obicei vechi de sute de ani, păstrat şi evocat între Bobotează şi Postul Paştilor în comunităţile maghiare de pretutindeni

Fărşangul este un obicei străvechi de sute de ani care marchează sfârşitul iernii şi venirea primăverii, trecând prin perioada cuprinsă...

Fărşangul, un obicei vechi de sute de ani, păstrat şi evocat între Bobotează şi Postul Paştilor în comunităţile maghiare de pretutindeni
Lungul drum spre nicăieri: Drame româneşti, retrăite la 80 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS
Oameni și locuri joi, 23 ianuarie 2025, 17:00

Lungul drum spre nicăieri: Drame româneşti, retrăite la 80 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS

Comunitățile germane din Banatul Montan își aduc aminte zilele acestea, prin manifestări comemorative, de începuturile deportării germanilor...

Lungul drum spre nicăieri: Drame româneşti, retrăite la 80 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS
Un profesor de matematică din Reşiţa pe urmele lui Eminescu: prin Banat şi la New York
Oameni și locuri vineri, 17 ianuarie 2025, 17:00

Un profesor de matematică din Reşiţa pe urmele lui Eminescu: prin Banat şi la New York

Printre lucrurile mai puţin cunoscute despre Eminescu este că nu a suportat niciodată matematica, fiind o materie cu care nu se împăca deloc,...

Un profesor de matematică din Reşiţa pe urmele lui Eminescu: prin Banat şi la New York
Oameni și locuri marți, 14 ianuarie 2025, 17:00

Banatul înseamnă acasă pentru unul din „ambasadorii” culturii şi ai limbii române din întreaga lume

După ce paşii l-au purtat prin capitalele a 9 ţări de pe 3 continente în decursul a 40 de ani de activitate în slujba statului, Banatul i-a...

Banatul înseamnă acasă pentru unul din „ambasadorii” culturii şi ai limbii române din întreaga lume
Oameni și locuri vineri, 10 ianuarie 2025, 14:00

Îndrăgostit de coloşii de fier, un reşiţean istoriseşte povestea celui mai mare strung din România, funcţional la Uzina Constructoare de Maşini Hidroenergetice din oraşul de pe Bârzava

Dacă începutul vieţii industriale în Valea Bârzavei a fost consacrat sectorului metalurgic, treptat s-a constituit şi s-a dezvoltat cel al...

Îndrăgostit de coloşii de fier, un reşiţean istoriseşte povestea celui mai mare strung din România, funcţional la Uzina Constructoare de Maşini Hidroenergetice din oraşul de pe Bârzava
Oameni și locuri marți, 24 decembrie 2024, 17:00

Bricolaj cu efect terapeutic: Un colecţionar este ca un copil care atunci când vede o jucărie şi îi place, ar vrea să o aibă

În copilărie, mulţi dintre noi aveam colecţii de timbre, monede sau diferite articole la care ţineam foarte mult. Colecţionarii pot deprinde...

Bricolaj cu efect terapeutic: Un colecţionar este ca un copil care atunci când vede o jucărie şi îi place, ar vrea să o aibă
Oameni și locuri vineri, 20 decembrie 2024, 21:00

Mihai Sprînceană – reșițeanul care a tras clopotele Revoluţiei în decembrie 1989

Au trecut 35 de ani de speranţă şi de deznădejde, de voinţă şi de neputinţă, de adevăruri, dar şi de neadevăruri de la evenimentul din...

Mihai Sprînceană – reșițeanul care a tras clopotele Revoluţiei în decembrie 1989