Ascultă Radio România Reșița Live

[AUDIO-FOTO] Radu Bellu – românul care şi-a petrecut o treime din viaţă în tren

Pasionat de locomotivele cu abur de când se ştie, braşoveanul Radu Bellu lucrează în CFR de ani de zile şi este un mare admirator al locomotivelor. A scris peste 50 de cărţi despre ele şi a înfiinţat două muzee al locomotivelor cu aburi, la Sibiu şi Sinaia. Braşoveanul a absolvit Institutul Politehnic Bucureşti, a fost şef la patru gări: Târgu Secuiesc, Suburbiu, Predeal şi Sfântu Gheorghe, după care a lucrat în proiectare şi în serviciul tehnic al CFR ca inginer de transporturi.

[AUDIO-FOTO] Radu Bellu – românul care şi-a petrecut o treime din viaţă în tren

Articol editat de Gerhard Chwoika, 24 iunie 2022, 17:00 / actualizat: 24 iunie 2022, 21:03

Radu Bellu se trage dintr-o familie de ceferişti. Dragostea pentru căile ferate a moştenit-o de la bunicul său care şi el avea o mare pasiune pentru trenuri. „Pe mine m-a îndrăgit cel mai mult dintre toţi nepoţii, ne-a mărturisit Radu Bellu. Când pleca pe linie, mă lua cu el. Aveam 3-4 ani şi eram coada lui. Am copilărit practic în gară, ştiam toate locomotivele„. De aceea a ales Facultatea de Transporturi şi o carieră tot la Calea Ferată unde mai slujeşte şi astăzi, la vârsta senectuţii, în divizia de patrimoniu a CFR Braşov.

Aflaţi aici povestea românului care şi-a petrecut o treime din viaţă în tren:

Radu Bellu

… şi povestea expertului feroviar Radu Bellu continuă pentru că dumnealui pledează pentru dezvoltarea muzeului de locomotive de la Reşiţa. Prezent în municipiul de pe Bârzava cu ocazia simpozionului dedicat celor 150 de ani de la construirea primei locomotive cu abur în fabricile din urbe şi a amplasării simbolice a unei roţi feroviare în parcul de lângă Biblioteca germană „Alexander Tietz”, acesta ne-a mărturisit că îşi doreşte aducerea şi amplasarea în oraş, cu sprijinul autorităţilor locale a unei locomotive cu ecartament îngust de 760 mm, LA 763, fabricată în Ungaria în anul 1906. Acest exemplar este dezafectat de câţiva zeci de ani şi garat într-un depou din Bucureşti în care pe zi ce trece se degradează tot mai mult pentru că locaţia este binecunoscută ca adăpost pentru oamenii străzii. Inginerul Radu Bellu a făcut un apel către Primăria şi Consiliului Local Reşiţa, dar şi către Fundaţia UDR şi Combinatul TMK în a-i susţine demersul de a aduce la Reşiţa acest exemplar pe care doreşte să-l amplaseze alături de roata feroviară în parcul amenajat în apropierea Centrului German din oraş, transformând zona într-un nou punct de atracţie turistică, aşa cum şi curatorul Muzeului Cineastului Amator, Andrei Bălbărău susţinea că, în timp, pe raza urbei, în zone neconvenţionale, vor fi amplasate o serie de organe de maşini care, să repună într-o lumină pozitivă imaginea industrială a Reşiţei de altădată.

Radu Bellu:

Radu Bellu

Bazându-se cumva pe concursul ministrului transporturilor, Sorin Grindeanu, cărăşean de sorginte, expertul feroviar Radu Bellu a sugerat deschiderea la Reşiţa şi a unui muzeu al tehnicii noi, dedicat locomotivelor diesel. Conform acestuia primul diesel adus în România datează din 1938 şi a fost produs de Sulzer. Atunci statul a făcut un efort şi l-a cumpărat. Dintre locomotivele fabricate în anii ‘60 de Sulzer a mai rămas una singură. Când s-a deschis turnătoria de la Târgovişte, a fost nevoie de fier vechi şi cineva a tăiat şi topit atunci toate locomotivele cu abur Pacific. Acum mai sunt doar două din cele 100 câte au fost construite. Se poate aduce câte un exemplar din ce a însemnat tehnica nouă, a mai subliniat expertul feroviar.

La nivel naţional un muzeu strict al căilor ferate nu există. Sunt doar cel de la Sibiu, cel din Gara Sinaia, înfiinţat în 2005 cu plăci feroviare şi este Muzeul Uzinelor din Reşiţa care găzduieşte 16 locomotive produse de fabrica din urbea de pe Bârzava, a mai adăugat inginerul Radu Bellu, de la care am aflat că, primul traseu a fost cel al cărbunelui între Oraviţa şi Baziaş, iar prima linie de călători din Banat a fost pe relaţia Jimbolia-Timişoara, înfiinţată în noiembrie 1857 şi… ca o curiozitate aparte, primul român care a călătorit cu trenul a fost Petrache Poenaru, omul care a inventat stiloul cu rezervor.

Întrebat dacă a călătorit vreodată cu avionul, Radu Bellu ne-a spus că niciodată, dar în tren şi-a petrecut o treime din viaţă şi continuă să o facă pentru că la Bucureşti merge de cel puţin două ori pe săptămână şi la noi urmează să mai ajungă atunci când vor fi aduse cele două locomotive cu abur, blocate momentan pe drumul ce leagă depoul Ploieşti de gara de sud din Reşiţa, de avize, acorduri, asigurări şi aprobări.

Surse selective: dilemaveche.ro

Surse foto: Bogdan Andrei Mihele, AGERPRES

Întreaga poveste a românului care şi-a petrecut o treime din viaţă în tren o puteţi afla sâmbătă, 25 iunie în emisiunea “Oameni şi Locuri”, doar aici pe 105.6 FM, de la 15:15, dar şi marţi, 28 iunie de la 22:15!

Artistul plastic Doru Vasiuţi și arta sa de a vorbi cu lemnul în spiritul lui Brâncuși
Oameni și locuri vineri, 21 februarie 2025, 17:00

Artistul plastic Doru Vasiuţi și arta sa de a vorbi cu lemnul în spiritul lui Brâncuși

Artistul plastic Doru Vasiuţi este un creator profund inspirat de opera și filosofia marelui sculptor Constantin Brâncuși, pe care îl consideră...

Artistul plastic Doru Vasiuţi și arta sa de a vorbi cu lemnul în spiritul lui Brâncuși
Fărşangul, un obicei vechi de sute de ani, păstrat şi evocat între Bobotează şi Postul Paştilor în comunităţile maghiare de pretutindeni
Oameni și locuri vineri, 7 februarie 2025, 17:00

Fărşangul, un obicei vechi de sute de ani, păstrat şi evocat între Bobotează şi Postul Paştilor în comunităţile maghiare de pretutindeni

Fărşangul este un obicei străvechi de sute de ani care marchează sfârşitul iernii şi venirea primăverii, trecând prin perioada cuprinsă...

Fărşangul, un obicei vechi de sute de ani, păstrat şi evocat între Bobotează şi Postul Paştilor în comunităţile maghiare de pretutindeni
Lungul drum spre nicăieri: Drame româneşti, retrăite la 80 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS
Oameni și locuri joi, 23 ianuarie 2025, 17:00

Lungul drum spre nicăieri: Drame româneşti, retrăite la 80 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS

Comunitățile germane din Banatul Montan își aduc aminte zilele acestea, prin manifestări comemorative, de începuturile deportării germanilor...

Lungul drum spre nicăieri: Drame româneşti, retrăite la 80 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS
Un profesor de matematică din Reşiţa pe urmele lui Eminescu: prin Banat şi la New York
Oameni și locuri vineri, 17 ianuarie 2025, 17:00

Un profesor de matematică din Reşiţa pe urmele lui Eminescu: prin Banat şi la New York

Printre lucrurile mai puţin cunoscute despre Eminescu este că nu a suportat niciodată matematica, fiind o materie cu care nu se împăca deloc,...

Un profesor de matematică din Reşiţa pe urmele lui Eminescu: prin Banat şi la New York
Oameni și locuri marți, 14 ianuarie 2025, 17:00

Banatul înseamnă acasă pentru unul din „ambasadorii” culturii şi ai limbii române din întreaga lume

După ce paşii l-au purtat prin capitalele a 9 ţări de pe 3 continente în decursul a 40 de ani de activitate în slujba statului, Banatul i-a...

Banatul înseamnă acasă pentru unul din „ambasadorii” culturii şi ai limbii române din întreaga lume
Oameni și locuri vineri, 10 ianuarie 2025, 14:00

Îndrăgostit de coloşii de fier, un reşiţean istoriseşte povestea celui mai mare strung din România, funcţional la Uzina Constructoare de Maşini Hidroenergetice din oraşul de pe Bârzava

Dacă începutul vieţii industriale în Valea Bârzavei a fost consacrat sectorului metalurgic, treptat s-a constituit şi s-a dezvoltat cel al...

Îndrăgostit de coloşii de fier, un reşiţean istoriseşte povestea celui mai mare strung din România, funcţional la Uzina Constructoare de Maşini Hidroenergetice din oraşul de pe Bârzava
Oameni și locuri marți, 24 decembrie 2024, 17:00

Bricolaj cu efect terapeutic: Un colecţionar este ca un copil care atunci când vede o jucărie şi îi place, ar vrea să o aibă

În copilărie, mulţi dintre noi aveam colecţii de timbre, monede sau diferite articole la care ţineam foarte mult. Colecţionarii pot deprinde...

Bricolaj cu efect terapeutic: Un colecţionar este ca un copil care atunci când vede o jucărie şi îi place, ar vrea să o aibă
Oameni și locuri vineri, 20 decembrie 2024, 21:00

Mihai Sprînceană – reșițeanul care a tras clopotele Revoluţiei în decembrie 1989

Au trecut 35 de ani de speranţă şi de deznădejde, de voinţă şi de neputinţă, de adevăruri, dar şi de neadevăruri de la evenimentul din...

Mihai Sprînceană – reșițeanul care a tras clopotele Revoluţiei în decembrie 1989