În Franţa, Macron îşi joacă majoritatea în turul al doilea al parlamentarelor
Francezii merg duminica la vot pentru turul al doilea al alegerilor legislative al caror rezultat va creiona marja de manevra a presedintele reales Emmanuel Macron pentru urmatorii cinci ani împotriva unei stângi unite gata sa lupte, comenteaza AFP.
Articol editat de Casandra Silitra, 19 iunie 2022, 09:29
Aproximativ 48 de milioane de alegatori sunt chemati sa voteze în plina canicula în Franta, dar absenteismul ar trebui, ca si în primul tur, sa fie masiv, potrivit sondajelor. Mai mult de 50% din alegatori au ignorat votul la 12 iunie.
Teritoriile franceze din afara Frantei continentale, de peste mari si, în special, din America de Nord au deschis balul sâmbata.
Sectiile de votare se deschid la 06.00 GMT si se închid la 16.00 GMŢ cu exceptia marilor orase unde termenul limita este prelungit pâna la 18.00 GMŢ când vor fi cunoscute primele estimari.
Daca scrutinul este foarte strânş repartizarea precisa a mandatelor în Adunarea Nationala – si deci majoritatea absoluta sau nu pentru presedintele Macron – ar putea fi cunoscuta abia târziu în noapte.
Ultimele sondaje autorizate vineri sugereaza ca coalitia de centru Ensemble! (Împreuna!) condusa de partidul sefului statului ar urma sa câstige, dar fara certitudinea obtinerii acestei majoritati absolute de 289 de deputati (din 577), pragul esential pentru a-si realiza politica si reformele anuntate.
În cazul unei majoritati relative, acest lucru îl va obliga sa caute sprijinul altor grupuri politice pentru aprobarea proiectelor de lege.
În primul tur, majoritatea actuala a adunat aproximativ 26% din voturi, cu putin în fata aliantei de stânga NUPES a tribunului Jean-Luc Mélenchon. Acesta a reusit în pariul sau de a reuni socialisti, ecologisti, comunisti si propria sa miscare a stângii radicale, La France Insoumise.
În ultima linie dreapta, Emmanuel Macron, care a mers joi pentru prima data la Kiev, a dramatizat miza, spunând ca razboiul din Ucraina a afectat viata de zi cu zi a francezilor si insistând asupra „necesitatii unei Frante cu adevarat Uniunii Europene care sa poata vorbi cu o voce clara si distincta”.
În acelasi timp, el a lansat sperietoarea „extremelor” care, daca s-ar impune, ar semana „dezordine” în Franta, acuzându-le pe acestea si ca vor sa iasa din Europa.
Scrutinul de duminica pune capat unui lung ciclu electoral lung în Franta care va confirma o vasta recompunere politica a tarii în jurul a trei blocuri în detrimentul partidelor traditionale, începuta odata cu alegerea lui Emmanuel Macron în 2017.
Francezii au mers la vot în total de nu mai putin de patru ori în doi ani, într-un context tensionat alcatuit din crize succesive, de la pandemia de COVID-19 la razboiul din Ucraina pâna la cresterea inflatiei si amenintarile la adresa economiei.
Pentru stânga unita – o premiera dupa zeci de ani -, miza este de a impune o coabitare sefului statului, dar dispune de o rezervor de voturi mai mic decât coalitia prezidentiala.
Chiar lipsita de majoritate, stânga este, totusi, aproape sigura ca va constitui principalul bloc de opozitie din Adunare, rol asumat pâna acum de dreapta.
Cealalta miza a scrutinului si, poate, principala lectie a acestei lungi secvente electorale, este ascensiunea extremei-drepte în spatele Marinei Le Pen, deja finalista la prezidentiale.
Partidul sau, Rassemblement National (RN), spera sa atinga pragul de 15 alesi pentru a forma un grup în Adunarea Nationala. Ar fi doar a doua oara în istoria partidului, pentru care sistemul de vot majoritar în doua tururi nu este favorabil.
Iar RN este singura formatiune luata individual care a progresat din punct de vedere al voturilor de la ultimele alegeri legislative din 2017.
În ce priveste dreapta clasica, ea mizeaza pe aproximativ saizeci de deputati si s-ar putea, paradoxal, sa se regaseasca în situatia de a juca rolul de arbitru în viitoarea Adunare.
Pe de alta parte, mai multi ministri, printre care Clément Beaune (Europa) sau Amélie de Montchalin (Tranzitie ecologica), îsi joaca viitorul politic în lupte strânse în regiunea Parisului.
O remaniere guvernamentala, mai mult sau mai putin ampla, este asteptata dupa alegeri, încheie France Presse.
agerpres.ro