Ucraina – Împreună ajutăm mai mult

Descărcați Afiș A3 informații utile în limba ucraineană cu cod QR (.pdf)|

Articol editat de Valentina Adam, 1 martie 2022, 21:07 / actualizat: 2 martie 2022, 15:26

Pentru asigurarea asistenței umanitare refugiaților din Ucraina, instituțiile guvernamentale își coordonează acțiunile cu societatea civilă și organizațiile naționale și internaționale. 

Împreună vor colabora pentru alocarea eficientă și rapidă a resurselor necesare donate sau aflate în rezervele statului persoanelor cu statutul de refugiat/strămutat pe teritoriul României.

Persoanele fizice, juridice și organizațiile care doresc să sprijine această acțiune umanitară pot completa chestionarul de aici.

Link: https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSeyirIDJ2dD-SMm8wPLRxLTdagDQoCxVY-QBn1uE2t7GUZnjQ/viewform

Bun venit în România!

1.Dacă sunteți cetățeni ucraineni și veniți în România, veți fi admiși și veți fi protejați de statul român.

2.La intrarea în țară, veți fi exceptați de la măsura carantinării, indiferent dacă sosiți din Ucraina sau prin Republica Moldova.

3.Puteți solicita azil autorităților competente, astfel încât să rezulte că doriți protecția statului român.

4.Dacă aveți nevoie de ajutor, pe timpul șederii în România puteți primi cazare, hrană și servicii medicale gratuite.

5. Dacă alegețisă rămâneți pe teritoriul României, aveți drept de muncă în anumite condiții.

Detalii suplimentare pot fi obținute la numerele de telefon:
(+4) 021.9590 – Poliția de Frontieră Română
(+4) 021.410.75.13 – Inspectoratul General pentru Imigrări
112 – Serviciul de Urgență
119 – Număr urgențe legat de copii (inclusiv pentru copiii fără familii)

Documente necesare cetăţenilor ucraineni pentru intrarea în România:

• Paşaportul biometric permite intrarea în România, fără viză, pentru o perioadă de 90 de zile, într-un interval de 180 de zile anterior fiecărei zile de ședere.
• Pașaportul național însoțit de o viză cu două sau mai multe intrări/permis de ședere valabile eliberate de alte state membre UE, de statele SEE sau de Confederația Elvețiană, în scopul tranzitului sau pentru o perioadă de 90 de zile, într-un interval de 180 de zile anterior fiecărei zile de ședere
• Pașaportul național însoţit de viza de intrare/permis de mic trafic de frontieră/permis de ședere eliberate de autoritățile române valabile, cu respectarea valabilității și a dreptului de ședere stabilite prin respectivele documente.
• În cazul în care cetățenii solicită azil în România, intrarea în țară se poate face și pe baza altui tip de document de identitate (document de identitate naţional, certificat de naştere etc) SAU pe baza identității declarate, fără un document de identitate, din motive umanitare.
• Cetățenii ucraineni sunt exceptați de la măsura carantinării indiferent dacă sosesc direct din Ucraina sau tranzitează Republica Moldova.
• În cazul în care situația de securitate nu permite reintrarea pe teritoriul Ucrainei până la expirarea perioadei pentru care s-a permis intrarea și șederea pe teritoriul României, cetățenii ucraineni au obligația de a se prezenta la cea mai apropiată structură teritorială pentru imigrări.

• Cetăţenii străini sau apatrizi primesc accesul la procedura de azil din momentul manifestării de voință, exprimată în scris sau oral.
• Cererea de azil poate fi depusă de oricare cetățean străin, care se află pe teritoriul României sau într-un punct pentru trecerea frontierei.
• Formularul cerere de azil va fi completat cu datele personale, iar cu ocazia înregistrării veți fi amprentat și fotografiat. Solicitantul de azil este obligat să depună toate documentele pe care le are la dispoziţie şi care au relevanţă pentru situaţia sa personală, inclusiv pașaportul, urmând să primească documentul temporar de identitate pentru solicitanţii de azil, emis de Inspectoratul General pentru Imigrări.
• Până la finalizarea procedurii de azil, solicitantul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României şi este protejat împotriva expulzării, extrădării, returnării forţate de la frontieră sau de pe teritoriul statului român.
• În cazul în care solicitantul de azil/ beneficiarul unei forme de protecție internaționale se întoarce în Ucraina, se consideră că s-a repus voluntar sub protecția autorităților din țara de origine și din acest moment va înceta asistența oferită de statul român.

România acorda servicii de asistență medicală cetățenilor din Ucraina care intră pe teritoriul României, în următoarele condiții:

• Servicii de asistență și îngrijire medicală gratuite similare celor de care beneficiază cetățenii români, pentru o perioadă de 90 de zile, dacă intrarea în România îndeplinește condițiile legale, respectiv, pe baza pașaportului biometric.
• Cetățenii ucraineni care nu sunt beneficiari ai unei forme de protecție internațională, dar au un drept de ședere legal, vor beneficia de serviciile menționate mai sus odată cu plata contribuțiilor de sănătate pentru veniturile realizate din muncă sau de la data la care depun declarație în vederea plății contribuției de asigurări sociale.
• Asistenţă medicală primară şi tratament, asistenţă medicală spitalicească de urgenţă, precum şi asistenţă medicală şi tratament, în mod gratuit, în cazuri de boli acute sau cronice care pun viaţa în pericol iminent, pentru cetățenii care solicită azil în România.
• Servicii de asistență și îngrijire medicală gratuite similare celor de care beneficiază cetățenii români pentru cetățenii ucraineni beneficiari ai unei forme de protecție internațională care dobândesc calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Cetățenii Ucrainei pot obține un loc de muncă pe teritoriul României, în următoarele condiții:

• În situația în care sunt posesori ai unei vize de lungă ședere acordată în scop de muncă și au intrat pe teritoriul României în baza acestei vize, pot fi încadrați în baza unui contract individual de muncă încheiat pe perioada determinată, pentru o perioadă de 9 luni dintr-un an calendaristic, fără a avea nevoie de aviz de angajare,
• După aceste 9 luni, cetățenii ucraineni care doresc să rămână în România pot beneficia de prelungirea dreptul de şedere temporară în scop de muncă, cu condiția obținerii unei unui aviz de angajare în muncă și dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că salariul este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
• Străinii care solicită o formă de protecție internațională au dreptul de a munci în aceleași condiții cu cetățenii români, după 3 luni de la depunerea cererii, pe toată durata procedurii de azil.
• Beneficiarii unei forme de protecție internațională au următoarele drepturi:
  • să fie angajați de persoane fizice sau juridice, în aceleaşi condiţii ca cetăţenii români;
  • să beneficieze de asigurări sociale, de măsuri de asistenţă socială şi asigurări sociale de sănătate, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români;
  • să beneficieze de tratament egal cu cetăţenii români în ceea ce priveşte echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii, recunoaşterea diplomelor, atestatelor şi certificatelor de competenţă, precum şi a calificărilor profesionale care dau acces la profesiile reglementate din România.