Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] Premiul Nobel pentru pace pe 2021 a fost atribuit jurnaliştilor Maria Ressa din Filipine şi Dmitri Muratov din Rusia!

Doi jurnalişti a căror activitate a înfuriat autorităţile din Rusia şi Filipine au fost recompensaţi vineri cu Premiul Nobel pentru pace pe 2021, care a onorat în acest an libertatea de exprimare, ‘o precondiţie pentru democraţie şi pace durabilă’, dar aflată, potrivit Comitetului Nobel, sub ameninţare în toată lumea, notează agenţia Reuters.

[FOTO] Premiul Nobel pentru pace pe 2021 a fost atribuit jurnaliştilor Maria Ressa din Filipine şi Dmitri Muratov din Rusia!

Articol editat de Radio Resita, 8 octombrie 2021, 21:06 / actualizat: 9 octombrie 2021, 7:45

Premiul Nobel pentru pace pe anul 2021 a fost atribuit jurnaliştilor Maria Ressa din Filipine şi Dmitri Muratov din Rusia pentru ‘lupta lor curajoasă’ în favoarea libertăţii de exprimare în ţările lor, a anunţat vineri Comitetul Nobel norvegian.

‘Doamna Ressa şi domnul Muratov primesc Premiul Nobel pentru pace pentru lupta lor curajoasă pentru libertatea de exprimare în Filipine şi Rusia’, a declarat preşedinta Comitetului, Berit Reiss-Andersen, într-o conferinţă de presă la Oslo.

‘În acelaşi timp, ei sunt reprezentanţi ai tuturor jurnaliştilor care susţin acest ideal într-o lume în care democraţia şi libertatea presei se confruntă cu condiţii din ce în ce mai potrivnice’, a adăugat ea.

‘Jurnalismul liber, independent şi bazat pe fapte serveşte la protejarea împotriva abuzului de putere, minciunilor şi propagandei de război’, a mai citat Reiss-Andersen din argumentul juriului.

Distincţia este atribuită pentru prima dată unor jurnalişti după ce germanul Carl von Ossietzky a obţinut-o în 1935 pentru dezvăluirea programului secret al ţării sale de reînarmare după Primul Război Mondial.

Dmitri Muratov, în vârstă de 59 de ani, unul din fondatorii şi redactor-şef al cotidianului Novaia Gazeta, ‘a apărat de decenii libertatea de exprimare în Rusia în condiţii din ce în ce mai dificile’, a subliniat juriul de la Oslo.

Muratov a fondat cotidianul de investigaţii Novaia Gazeta în 1993 şi de 24 de ani este redactorul său şef. Novaia Gazeta a sfidat Kremlinul sub preşedintele Vladimir Putin cu dovezi despre abuzuri şi corupţie şi a acoperit pe larg conflictul din Ucraina.

Muratov a declarat vineri că dedică acest premiu cotidianului Novaia Gazeta şi colaboratorilor săi asasinaţi pentru munca şi anchetele lor.

‘Nu este meritul meu personal. Este al Novaia Gazeta. Este al celor care au murit apărând dreptul oamenilor la libertatea de exprimare’, a spus el, citat de agenţia TASS, amintind numele celor şase jurnalişti şi colaboratori ai jurnalului asasinaţi, printre care Anna Politkovskaia.

Kremlinul l-a felicitat totuşi pe Dmitri Muratov la scurt timp după anunţul de la Oslo.

‘El lucrează cu consecvenţă în acord cu idealurile sale, este dedicat lor, este talentat, este curajos’, le-a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Muratov devine primul rus recompensat cu Nobelul pentru pace după fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov, care a contribuit el însuşi la înfiinţarea Novaia Gazeta cu banii primiţi la premiul din 1990.

La rândul ei, Maria Ressa (58 de ani), prin site-ul de investigaţii Rappler pe care l-a cofondat în 2012, ‘foloseşte libertatea de exprimare pentru a dezvălui abuzurile de putere şi autoritarismul în creştere în ţara sa natală, Filipine’, a motivat Comitetul Nobel.

Rappler este o companie media digitală care a întreprins investigaţii jurnalistice de răsunet, inclusiv despre omorurile pe scară largă din campania antidrog a poliţiei promovată de preşedintele Rodrigo Duterte.

‘Sunt în stare de şoc’, a reacţionat ea vineri după aflarea veştii, într-o transmisie live pe Rappler.

În august, un tribunal din Filipine a respins un proces de calomnie intentat Mariei Ressa, unul din cele câteva care au vizat-o pe jurnalistă, care se consideră o ţintă din cauza relatărilor critice ale site-ului său despre preşedintele Duterte.

Soarta Mariei Ressa, unul din cei câţiva jurnalişti desemnaţi de revista Time personalitatea anului 2018 pentru lupta lor împotriva tentativelor de intimidare a presei, a atras atenţia pe plan internaţional cu privire la hărţuirea jurnaliştilor în Filipine, o ţară văzută altădată ca un purtător de stindard pentru libertatea presei în Asia.

Premiul le va oferi ambilor laureaţi ‘o mai mare vizibilitate internaţională, ceea ce înseamnă de fapt o mai mare protecţie pentru drepturile şi siguranţa’ lor, şi poate inspira o nouă generaţie de jurnalişti, a fost de părere Dan Smith, directorul Institutului pentru cercetări în domeniul păcii de la Stockholm.

Premiul – o medalie de aur, o diplomă şi suma de 10 milioane de coroane suedeze (aproape 980.000 de euro) – va fi decernat în cadrul unei ceremonii ce va avea loc la data de 10 decembrie, la Oslo, dacă situaţia sanitară o va permite.

Anul trecut, Premiul Nobel pentru pace a revenit Programului Alimentar Mondial (PAM) al ONU, pentru eforturile de combatere a foametei în lume.

Premiul Nobel pentru Pace,istoric:

Al cincilea Premiu Nobel, cel pentru Pace, este anunţat la 8 octombrie, de Comitetul Nobel Norvegian, din cadrul Institutului Nobel Norvegian (Norska Nobelinstitutet), din Oslo, Norvegia.

Comitetul Nobel din Norvegia, care atribuie Premiul Nobel pentru Pace, a precizat că a primit 329 de candidaturi în acest an, constând în 234 de persoane şi 95 de organizaţii. Numărul candidaturilor din acest an la Nobelul pentru Pace ocupă locul al treilea în clasamentul din toate timpurile, care a început să fie întocmit în 1901.

Lista este secretă, dar diverse informaţii publice apărute până acum relevă că printre propuneri se numără Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), fostul preşedinte american, Donald Trump, activista pentru mediu, Greta Thunberg, opozantul rus Alexei Navalnîi sau activista belarusă, Svetlana Tihanovskaia.

Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat în 2020 Programului Alimentar Mondial (PAM) al ONU pentru „eforturile sale de luptă împotriva foametei, pentru contribuţia la îmbunătăţirea condiţiilor de pace în zonele afectate de conflicte şi pentru că a jucat un rol esenţial în eforturile de a împiedica utilizarea foametei ca armă de război”.

Prima distincţie de acest gen a fost acordată în 1901, în comun, fondatorului Crucii Roşii, Henry Dunant, şi conducătorului mişcării pacifiste de atunci, Frederic Passy.

Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat, între 1901 şi 2020, de 101 ori pentru 135 de laureaţi, dintre care 107 sunt persoane fizice şi 25 sunt organizaţii (Comitetul Internaţional al Crucii Roşii a fost premiat de trei ori, iar Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi a fost premiat de două ori).

Premiul nu a fost acordat în timpul celor două Războaie Mondiale, între anii 1914 – 1916 şi 1939 – 1943, precum şi în anii 1918, 1923, 1924, 1928, 1932, 1948, 1955, 1956, 1966, 1967, 1972.

Un număr de 69 de premii au fost acordate pentru câte un singur laureat. De 30 de ori au fost laureaţi câte două persoane iar de două ori premiile au fost împărţite de câte trei persoane (în 1994, Premiul Nobel pentru Pace a fost împărţit de Yasser Arafat, Shimon Peres, Yitzhak Rabin şi, în 2011, de către Ellen Johnson Sirleaf, Leymah Gbowee şi Tawakkul Karman).

Cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru Pace este Malala Yousafzai, care a avut 17 ani, în anul acordării premiului (2014). Cel mai în vârstă laureat al Premiului Nobel pentru Pace este Joseph Rotblat, care avea în momentul acordării 87 de ani (1995).

Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2013.

În 2012, premiul a fost decernat Uniunii Europene. „Uniunea şi înaintaşii săi contribuie de şase decenii la progresul păcii şi la reconciliere, democraţie şi apărarea drepturilor omului în Europa”, se menţionează în motivaţia Comitetului Nobel.

În 2011, au fost trei laureate ale Premiului Nobel pentru Pace: Ellen Johnson Sirleaf, Leymah Roberta Gbowee şi Tawakkul Karman – cele trei fiind recompensate pentru „eforturile nonviolente în favoarea siguranţei femeilor şi drepturilor acestora de a participa la procesele de pace”.

În 2010, disidentul chinez Liu Xiaobo a fost laureatul premiului „pentru lupta sa îndelungată şi nonviolentă pentru drepturile fundamentale în China”, potrivit motivaţiei juriului.

În 2009, premiul a fost atribuit preşedintelui american Barack Obama, iar în 2008 fostului preşedinte finlandez, Martti Ahtisaari, cel care a redactat planul de reglementare a statutului provinciei Kosovo.

Comisia interguvernamentală a ONU pentru schimbări climatice şi fostul vicepreşedinte american, Albert Arnold (Al) Gore Jr., au fost laureaţi ai acestei categorii Nobel în 2007. Expertul în economie Muhammad Yunus din Bangladesh, supranumit şi bancherul săracilor (2006), Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică şi directorul său, Mohamed El Baradei (2005), fostul preşedinte american Jimmy Carter (2002), secretarul general al ONU Kofi Annan (2001), fostul preşedinte al URSS Mihail Gorbaciov (1990), fostul secretar de stat american George C. Marshall (1953) şi Institutul de Drept Internaţional (1904) sunt doar câteva dintre numele intrate în istorie pentru aportul pe care l-au adus păcii la nivel planetar şi care au fost răsplătite cu această înaltă distincţie.

Premiul Nobel pentru Pace este oferit de Comitetul Norvegian pentru Nobel format din cinci membri aleşi de parlamentul norvegian pentru un mandat de şase ani, cu posibilitate de a fi realeşi. Medalia premiului este realizată din aur masiv şi reprezintă portretul lui Alfred Nobel şi a fost concepută de sculptorul norvegian Gustav Vigeland.

Iniţiatorul Premiului Nobel pentru pace este magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei. La vremea morţii sale, imperiul Nobel era format dintr-o reţea de aproape o sută de fabrici, suedezul fiind unul din cei mai bogaţi oameni din lume. Necăsătorit şi fără copii, Nobel a întocmit un testament în care cerea ca toate fabricile sale să fie vândute şi banii încasaţi să fie plasaţi într-un depozit bancar. Dobânzile rezultate urmau să fie acordate în fiecare an „celor care, în anul anterior, au făcut cele mai bune lucruri pentru umanitate”, informează AGERPRES.

Solemnitatea Sfântului Martin de Tours prăznuită la Brezon şi Reşiţa. La lăsarea întunericului copiii au aprins lampioanele confecţionate de ei şi au plecat în alai pe străzi
Cultură luni, 11 noiembrie 2024, 22:05

Solemnitatea Sfântului Martin de Tours prăznuită la Brezon şi Reşiţa. La lăsarea întunericului copiii au aprins lampioanele confecţionate de ei şi au plecat în alai pe străzi

Program social-cultural bogat al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa organizat cu prilejul sărbătorii Sfântului...

Solemnitatea Sfântului Martin de Tours prăznuită la Brezon şi Reşiţa. La lăsarea întunericului copiii au aprins lampioanele confecţionate de ei şi au plecat în alai pe străzi
Expoziţie audiofilă la Reşiţa
Cultură joi, 7 noiembrie 2024, 13:51

Expoziţie audiofilă la Reşiţa

O expoziţie inedită de aparate audio şi care redau înregistrările audio şi video a fost prezentată joi, 7 noiembrie de la ora 19.00 în sala...

Expoziţie audiofilă la Reşiţa
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, ambasadorul cultural al României la Londra
Cultură miercuri, 6 noiembrie 2024, 19:02

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, ambasadorul cultural al României la Londra

Angajaţii Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin vor reprezenta, în luna noiembrie 2024,...

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, ambasadorul cultural al României la Londra
Proiectul social-ecumenic „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ continuă şi în 2024 la Reşiţa
Cultură luni, 4 noiembrie 2024, 11:03

Proiectul social-ecumenic „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ continuă şi în 2024 la Reşiţa

De ani de zile, cimitirele romano-catolice din Banatul Montan sunt în 2 noiembrie, în ziua de comemorare a răposaților, tot mai sărace în...

Proiectul social-ecumenic „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ continuă şi în 2024 la Reşiţa
Cultură joi, 31 octombrie 2024, 13:50

Radio Reșița deschide un nou canal de comunicare cu publicul tânăr prin parteneriatul cu Teatrul de Vest

Un proiect cultural denumit „Cabaretul Adolescenței” implementat de Asociația ȚAIS împreună cu Teatrul de Vest Reșița, Radio România...

Radio Reșița deschide un nou canal de comunicare cu publicul tânăr prin parteneriatul cu Teatrul de Vest
Cultură miercuri, 30 octombrie 2024, 16:29

Teatrul de Vest lansează VESTUL DRAMATIC – revistă de artele spectacolului și ecosistem neomediatic

Teatrul de Vest Reșița anunță lansarea (2 noiembrie 2024) revistei de artele spectacolului și a ecosistemului neomediatic VESTUL DRAMATIC...

Teatrul de Vest lansează VESTUL DRAMATIC – revistă de artele spectacolului și ecosistem neomediatic
Cultură duminică, 27 octombrie 2024, 13:55

Ana Blandiana, primul român care obține Premiul Prințesa de Asturia pentru Litere 2024

Vineri, 25 octombrie 2024, scriitoarea Ana Blandiana a primit Premiul Prințesa de Asturia pentru Litere 2024, în cadrul unei ceremonii prezidate de...

Ana Blandiana, primul român care obține Premiul Prințesa de Asturia pentru Litere 2024
Cultură duminică, 27 octombrie 2024, 13:00

Concert de muzică sacră la Reșița

La biserica romano-catolică Maria Zăpezii din Reșița va avea loc duminică, 27 octombrie de la ora 18.30 un concert de muzică sacră cu...

Concert de muzică sacră la Reșița