[FOTO] Pentru cine sunt o povară clădirile de patrimoniu?
Clădirea magazinului “Universalul vechi” din Reşiţa aparţine unei societăţi private, care a preluat-o de la stat, imediat după 1989, a închiriat-o la diverse alte societăţi comerciale, de-alungul anilor, iar astăzi, cu toate că este sortită vânzării nu-şi găseşte cumpărător din cauza impozitelor prea mari, clădirea fiind situată într-o zonă centrală, am aflat de la patronul societăţii, Victor Rupa. Potrivit acestuia, societatea comercială deţinătoare a magazinului Universalul vechi, mai deţine în prezent şi alte peste 15 unităţi comerciale pe raza municipiului Reşiţa magazine închiriate la diverşi agenţi economici.
![[FOTO] Pentru cine sunt o povară clădirile de patrimoniu?](https://www.radioresita.ro/wp-content/uploads/2014/02/universal11-800x479.jpg "[FOTO] Pentru cine sunt o povară clădirile de patrimoniu?")
Articol editat de Gerhard Chwoika, 23 ianuarie 2015, 09:00
Emblemele Reşiţei între trecut, prezent şi viitor. Decăderea lentă a unui simbol: Universalul vechi
Reşiţenii privesc cu „durere” zecile de monumente ale urbei, lăsate în paragină, date uitării şi chiar sortite demolării, simboluri arhitecturale, care în urmă cu câteva decenii reprezentau edificii de primă mărime ale oraşului de pe Bârzava.
Municipiul găzduieşte astăzi peste 100 de edificii istorice şi arhitecturale reprezentate prin clădiri sau construcţii inginereşti, dar prea puţini le cunosc cu adevărat, deşi trec zilnic pe lângă ele.
O clădire simbol a Reşiţei Române o reprezintă Universalul vechi – primul magazin mixt sau „supermarket” al acelor vremuri, construit între anii 1950 şi 1952, pe celebrul amplasament al „Spitz Park”, situat în vremurile acelea la intersecţia dintre str. 6 Martie, astăzi Traian Lalescu şi str. Mihai Viteazu, obiectiv ridicat prin munca fizică depusă de muncitorii urbei. Înainte de 1989, acest edificiu era un centru comercial de primă mărime, iar astăzi, deşi privatizat, una dintre clădirile intrate într-un proces de continuă degradare.
Reporterul Radio România Reşiţa, Hardy Cvoica, a stat de vorbă cu cetăţenii urbei şi a aflat de la aceştia amintirile pe care le au despre acest edificiu:
Clădirea magazinului “Universalul vechi” din Reşiţa aparţine unei societăţi private, care a preluat-o de la stat, imediat după 1989, a închiriat-o la diverse alte societăţi comerciale, de-alungul anilor, iar astăzi, cu toate că este sortită vânzării nu-şi găseşte cumpărător din cauza impozitelor prea mari, clădirea fiind situată într-o zonă centrală, am aflat de la patronul societăţii, Victor Rupa. Potrivit acestuia, societatea comercială deţinătoare a magazinului Universalul vechi, mai deţine în prezent şi alte peste 15 unităţi comerciale pe raza municipiului Reşiţa magazine închiriate la diverşi agenţi economici.
În situaţia fostului magazin universal din Reşiţa se mai află şi alte zeci de clădiri din urbe printre care: Spitalul vechi, Palatul Cultural, Vila Koch, fosta Şcoală Siderurgică, Poşta Veche, Casa Neff, Sinagoga, Cazinoul român, Moara Juracek, Cantina muncitorească, Distileria lemnului şi multe altele.
(Hardy Cvoica)
Reabilitarea clădirilor de patrimoniu, o prioritate pentru primăria Caransebeş
Municipalitatea din Caransebeş a demarat un amplu proiect de reabilitare a clădirilor istorice din oraş. Planul de acţiuni vizează refacerea faţadelor clădirilor de patrimoniu care se află în proprietatea administraţiei publice. Potrivit primarului Marcel Vela s-au făcut investiţii în reabilitarea grădiniţei de pe strada Episcopiei, a Bisericii Catolice, Primăriei şi a Casei de Cultură. Nu toate cele aproape 50 de clădiri aparţin, însă domeniului public şi privat al municipiului. Edilul este convins că toţi proprietarii din centrul civic, care acum au închiriat spaţiile către diverşi agenţi economici, ar putea să se ocupe de faţadele vechi de peste 100 de ani. Marcel Vela a dat exemplu clădirea Comunităţii de Avere sau a fostului Pomu Verde care se află într-o stare avansată de degradare. Astfel, în perioada următoare proprietarii vor trebui să-şi reabilitaze imobilele, în caz contrar vor fi aplicate sancţiuni administrativ-financiare. Municipalitatea oferă şi o a doua variantă, în care reparaţiile să fie executate de administraţia locală, iar sumele investite să fie recuperate ulterior de la proprietari.
Timişoara se poate lăuda cu cel mai mare patrimoniu de monumente istorice din ţară
Timişoara are peste 14.000 de clădiri, însă unele dintre acestea sunt într-o stare avansată de degradare, fie din neglijenţa autorităţilor, fie din nepăsarea proprietarilor. Un exemplu este Uzina chimică Guban Timişoara. Înfiinţată în 1937, din 1959 producea încălţăminte, iar în 1995 a devenit societate pe acţiuni, acţionari fiind angajaţii. Acum, fabrica mai funcţionează doar într-un spaţiu restrâns, majoritatea clădirilor fiind de închiriat, însă într-o stare avansată de degradare. Acţionarii au încercat vândă terenul şi clădirile fabricii de încălţăminte şi marochinărie în 2007, pentru a muta afacerea în afara oraşului, însă nu au găsit cumpărător.
