[FOTO] Un plic şi o ştampilă ocazională, marchează astăzi cei 249 de ani de industrie din Reşiţa
Astăzi, 3 iulie 2020 se sărbătoresc 249 de ani de la aprinderea primelor două furnale la Reșița, „Josephus” și „Franziskus”, 3 iulie 1771 fiind momentul zero al industriei din Valea Bârzavei.
Articol editat de Gerhard Chwoika, 3 iulie 2020, 09:40 / actualizat: 3 iulie 2020, 10:51
Arhivarul Diecezei Romano-Catolice de Timișoara, dr. Claudiu Sergiu Călin, a cedat o copie a înregistrării în matricolă a sfințirii celor două cuptoare. Aceasta se găsește la: „Matricula Baptisatorum, Copulatorum, Defunctorum 1758-1773 [et Conversorum, cum Status Animarum et informationes historicae] Paroeciae Karassova” (pagină nenumerotată, spre finalul volumului).
Textul în original în latină și traducerea în limba română și germană:
Annô ut Supra [1771] die 3ia Julÿ primavice benedictae sunt Cæ[sare]o Regiæae ustrinæ seu Hochöfen in Neo-erecto loco Montano Reschiza dicto per me Patrem Michaëlem Grosdich Administratorem Parochiæ Carashoviensis
(În anul de mai sus [1771], ziua 3-a a lui iulie, au fost binecuvântate cuptoarele cezaro-crăiești sau Hochöfen în nou întemeiatul loc montan Reșița [binecuvântare] rostită de mine Pater [=preot-călugăr] Michaël Grosdich, administrator parohial [=paroh] de Carașova)
(Im oben angegebenem Jahr [1771], am 3. Juli wurden die Kaiserlich-Königlichen Hochöfen im neu-gegründeten Montanistischen [Berg-] Ort Reschitza von mir Pater Michaël Grosdich Pfarradministrator in Karaschowa gesegnet).
Pentru a marca evenimentul, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin împreună cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița și Asociația Filateliștilor din judeţ au editat un plic filatelic ocazional. De asemenea a fost realizată şi o ștampilă ocazională, aprobată de Federația Filatelică Română și de Compania Naţională Poşta Română. Întreaga corespondență care va fi expediată astăzi de la Oficiul Poștal Reșița 1, va fi obliterată cu aceasta, a transmis pentru Radio Reşiţa, preşedintele Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa, Erwin Josef Ţigla.