Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] La mulţi ani, în amintire, Ion Chichere!

Motto:„Am murit uitând în mână creionul cu care nimeni nu va mai putea scrie”. Ion Chichere

Articol editat de Radio Resita, 11 decembrie 2020, 16:37

Visătorul cu şapcă sau pălărie cu boruri largi, mereu elegant, oprind trecătorii pentru a le declama versuri într-o adevărată pledoarie prin care făcea apologia limbii române, aşa a rămas poetul Ion Chichere în memoria noastră, un aristocrat al cuvântului cu sufletul împrăştiat în versuri şi cu inima întinsă ca o aripă peste emoţia propriei mirări…

Fiul lui Aurel Chichere și al Elenei Chichere, fostă deportată în Bărăgan, poetul s -a născut la 11 decembrie 1954, în satul Fizeș, comuna Berzovia și s-a mutat definitiv în veșnicie într-o zi de 13-ca și Nichita Stănescu- septembrie a anului 2004.

Membru al cenaclului „Semenicul”, pe care l-a coordonat mai bine de 12 ani, secretar literar și redactor al Societății Literar- Artistice „Semenicul” și al revistei cu același nume, a fost  de asemenea redactor colaborator la editurile: Timpul, Marineasa și  Augusta.

Debutul său  publicistic a avut loc în anul  1971 în revista „Orizont”, iar debutul editorial  in volumul colectiv Argonauții, editura Facla, 1986.

A dus slova Banatului de Munte în prestigioase publicații naționale și figurează în antologiile de poezie: Orașul cu poeți, Casa Faunului,Canticles from Banat.

Despre Ion Chichere, Ioan Suciu, membru a Uniunii Scriitorilor din România, afirma că este un mare poet necunoscut al limbii române şi o dovadă că ierarhiile oficiale, în literatură, trebuiesc privite întotdeauna cu o doză rezonabilă de circumspecţie: „Dacă veţi zăbovi 15 minute, veţi descoperi un mare poet de care, probabil, n-aţi auzit niciodată. Iar dacă aţi auzit de el, vă va face plăcere să-l re/vedeţi”.

A fost distins cu premiul pentru  debut în poezie al filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor (1991) și Marele Premiu „Mihai Eminescu” al Teatrului Vechi din Oravita( 1998) și a fost elogiat de personalități culturale precum: Horia Garbea, Gheorghe Tomozei, Lucian Vasiliu, Cornel Ungureanu, Dan-Silviu Boerescu ,Alex Ștefănescu  sau Ștefan Augustin Doinaș și deasemenea  membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Ion Chichere a lăsat în CV-ul cultural al Banatului de Munte o  semnătură semnificativă, de destin literar,  impregnată în aura singuratică a celor aleși să deslușească prin har labirintul veșniciei.

Ion Chichere a plecat pe  13 septembrie 2004 când a ajuns la capătul întrebării… Citându-l prin versurile sale „Între lux şi mizerie/ Sunt la capătul întrebării/ Pe drumul Damascului,/ Doamne, dă-mă-napoi altcuiva/ E ora şase/ Şterge feţele zarului/ Spală cuvintele de rime”… poetul a fost dat înapoi lui Dumnezeu, fiindcă noi, aici pe pământ , am înțeles mult prea târziu cât ne-a îndatorat Dumnezeu zămislindu-l pe Poet și Poezia lui…

Rămâne să ne luăm identitatea unui Horațio pentru a-i spune povestea mai departe… fie și pentru o soartă, fie și pentru o moarte… ,,Şi totuşi Dumnezeu încape în om, doar mâinile îi rămân afară ca doi tâlhari în stânga şi-n dreapta fiului care învaţă să moară’’.

Epilog: „O pasăre albă m-a traversat/Ca o cruce plutea/Eu semănam cu zborul ei/Ea semăna cu moartea mea”. Ion Chichere

Anca Bica Bălălău

Nota redacției:

Ion Chichere s-a născut la 11 decembrie 1954 în satul Fizeş, comuna Berzovia (Caraş-Severin). A absolvit liceul teoretic din Gătaia (1973) şi a urmat un curs postliceal de telecomunicaţii (Caransebeş, 1976). Debutează publicistic în 1971 cu poezie în revista „Orizont”, iar debutul editorial are loc în volumul colectiv „Argonauţii” (Ed. Facla, 1986). Colaborează la revistele: „Apostrof”, „Arca”, „Contemporanul”, „Contrapunct”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Literatorul”, „Steaua”, „Tribuna”, „Vatra”, „Timpul”, „România literară,” etc. În presă semnează şi sub pseudonimele Ion Chirescu, Sorin Roianu, Teo Amăutu.

Administraţia Locală de presă „Timpul” din Reşiţa i-a publicat, la Editura „Semenicul”, placheta Poeme vesele şi triste scrise pentru cârciumi comuniste. Din volumele sale de poezii se pot menţiona: „Şansa hârtiei” (Ed. „Semenicul”, Reşiţa, 1993), „Aprilie negru” (Ed. „Hestia”, Timişoara, 1994), „Viziuni” (Ed. „Amarcord’, Timişoara, 1996), „Abisaliile” (Ed. „Marineasa”, Timişoara, 1997), „Orchestra neagră” (Ed. „Vinea”, Bucureşti, 2001), „Puterea iluziei” (Ed. „Mirton”, Timişoara, 2004). Ultimul volum de poezie este „Transatlanticul şi păpădia’ (Ed. „Marineasa”, Timişoara, 2004). Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania. Poetul a decedat în septembri 2004.

Etichete:
Ziua comemorării victimelor războiului și a violenței în Republica Federală Germania va fi marcată duminică la Orşova
Cultură joi, 14 noiembrie 2024, 15:42

Ziua comemorării victimelor războiului și a violenței în Republica Federală Germania va fi marcată duminică la Orşova

Ziua comemorării victimelor războiului și a violenței în Republica Federală Germania va fi marcată anul acesta duminică, 17 noiembrie la...

Ziua comemorării victimelor războiului și a violenței în Republica Federală Germania va fi marcată duminică la Orşova
Ziua lecturii în limba germană, marcată la Colegiul Naţional “Diaconovici-Tietz” din Reşiţa
Cultură joi, 14 noiembrie 2024, 15:00

Ziua lecturii în limba germană, marcată la Colegiul Naţional “Diaconovici-Tietz” din Reşiţa

Cu motoul „Cititul creează viitorul” la Colegiul Naţional “Diaconovici-Tietz” din Reşiţa va avea loc vineri, 15 noiembrie –...

Ziua lecturii în limba germană, marcată la Colegiul Naţional “Diaconovici-Tietz” din Reşiţa
La Reşiţa, Ziua limbii maghiare în România, a fost marcată literar la Casa de cultură din urbe
Cultură miercuri, 13 noiembrie 2024, 18:16

La Reşiţa, Ziua limbii maghiare în România, a fost marcată literar la Casa de cultură din urbe

La 13 noiembrie 2024 este aniversată Ziua limbii maghiare, fiind instituită prin Legea 279/ 2015. Iniţiativa privind propunerea legislativă...

La Reşiţa, Ziua limbii maghiare în România, a fost marcată literar la Casa de cultură din urbe
Solemnitatea Sfântului Martin de Tours prăznuită la Brezon şi Reşiţa. La lăsarea întunericului copiii au aprins lampioanele confecţionate de ei şi au plecat în alai pe străzi
Cultură luni, 11 noiembrie 2024, 22:05

Solemnitatea Sfântului Martin de Tours prăznuită la Brezon şi Reşiţa. La lăsarea întunericului copiii au aprins lampioanele confecţionate de ei şi au plecat în alai pe străzi

Program social-cultural bogat al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa organizat cu prilejul sărbătorii Sfântului...

Solemnitatea Sfântului Martin de Tours prăznuită la Brezon şi Reşiţa. La lăsarea întunericului copiii au aprins lampioanele confecţionate de ei şi au plecat în alai pe străzi
Cultură joi, 7 noiembrie 2024, 13:51

Expoziţie audiofilă la Reşiţa

O expoziţie inedită de aparate audio şi care redau înregistrările audio şi video a fost prezentată joi, 7 noiembrie de la ora 19.00 în sala...

Expoziţie audiofilă la Reşiţa
Cultură miercuri, 6 noiembrie 2024, 19:02

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, ambasadorul cultural al României la Londra

Angajaţii Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin vor reprezenta, în luna noiembrie 2024,...

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, ambasadorul cultural al României la Londra
Cultură luni, 4 noiembrie 2024, 11:03

Proiectul social-ecumenic „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ continuă şi în 2024 la Reşiţa

De ani de zile, cimitirele romano-catolice din Banatul Montan sunt în 2 noiembrie, în ziua de comemorare a răposaților, tot mai sărace în...

Proiectul social-ecumenic „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ continuă şi în 2024 la Reşiţa
Cultură joi, 31 octombrie 2024, 13:50

Radio Reșița deschide un nou canal de comunicare cu publicul tânăr prin parteneriatul cu Teatrul de Vest

Un proiect cultural denumit „Cabaretul Adolescenței” implementat de Asociația ȚAIS împreună cu Teatrul de Vest Reșița, Radio România...

Radio Reșița deschide un nou canal de comunicare cu publicul tânăr prin parteneriatul cu Teatrul de Vest