Camera Deputaţilor a respins autonomia Ţinutului Secuiesc

Articol editat de Gerhard Chwoika, 11 aprilie 2018, 14:19

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare autonomizarea judeţelor Covasna, Harghita şi a unei părţi din judeţul Mureş şi constituirea lor ca regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român.

”Sunt redate limitele teritoriului care ar urma să devină Ţinutul Secuiesc, pentru care este prevăzută şi o organizare administrativă proprie, cu autorităţi publice şi instituţii proprii la toate nivelurile, conferirea unor competenţe specifice, folosirea limbii maghiare ca limbă oficială a Ţinutului Secuiesc şi a simbolurilor naţiunii maghiare. Se propune ca autonomia regională să fie exercitată de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret şi liber exprimat, precum şi de Comisia de Autoadministrare desemnată de aceasta. Ca autorităţi ale Ţinutului Secuiesc sunt definite: autorităţile regiunii autonome (Consiliul de Autoadministrare, Comisia de Autoadministrare, Preşedintele Ţinutului Secuiesc), autorităţile scaunelor (Consiliul Scaunal, Comisia Scaunală, Preşedintele Scaunului) şi autorităţile locale (Consiliul Comunal, Consiliul Orăşenesc, Consiliul Municipal şi Primarul)”, se arată în raportul Comisiei pentru administraţie publică.

Deputatul PNL Angelica Fodor a explicat de ce liberalii votează ”este şi firesc, împotriva propunerii legislative”.

”Este inadmisibil ca în anul Centenarului Marii Uniri 149 de localităţi din judeţele Harghita,Covasna şi o parte din Mureş să fie propuse pentru a avea o guvernare paralelă în cadrul statului român”, a explicat Fodor.

O poziţie similară a avut şi liderul deputaţilor PSD, Daniel Suciu.

Fostul premier Mihai Tudose, deputat PSD, a criticat iniţiativa legislativă, susţinînd că ”pe teme de genul ăsta am ajuns să facem un referendum, să vedem dacă un copil, de 8 martie, îi ia lui maică-sa un ruj sau o spumă de bărbierit”.

Deputatul UDMR Korodi Attila a spus că proiectul se referă la apropierea administraţiei publice de cetăţean.

”Autonomia nu înseamnă secesioism, nu înseamnă un atac la integritatea României. Autonomia înseamnă mesajul unei comunităţii care îşi manifestă dorinţa organizării administraţiei publice într-un anumit fel. (…)România din păcate are anumite carenţe în a răspunde cerinţele comunităţilor minorităţilor. Observăm şi noi şi experţii internaţionali că există o serie de tratate internţionale ratificate de România ale căror prevederi nu sunt puse în practic sau sunt numai parţial implementate. Observăm totodată, împreună cu organismele internaţionale, că din momentul aderării la UE, România nu a mai făcut progrese vizibile în ceea ce priveşte respectarea drepturilor minorităţilor naţionale”, a afirmat Korodi Attila.

Supus la vot, proiectul de lege a fost respins cu 218 voturi împotriva iniţiativei şi 20 de voturi ”pentru”.

Camera Deputaţilor a fost primă cameră sesizată, for decizional fiind Senatul.