Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] La mulţi ani, Ioan-Aurel Pop!

Dacă Ion Heliade-Rădulescu a deschis istoria lumii academice românești fiind  membru fondator al Societății Academice Române ,Academia Română și primul președinte al acesteia, astăzi gândurile noastre merg către președintele în funcție al prestigioasei instituții,Ioan-Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române, care împlineşte 66 de ani!

Istoricul Ioan-Aurel Pop s-a născut la 1 ianuarie 1955, în localitatea Sântioana, judeţul Cluj.

După absolvirea Liceului ”Andrei Şaguna” din Braşov, a urmat cursurile Facultăţii de Istorie-Filosofie a Universităţii ”Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1974-1979), potrivit cv-ului său publicat pe site-ul http://hiphi.ubbcluj.ro.

În 1989, şi-a susţinut teza de doctorat, ‘‘Adunările cneziale din Transilvania în secolele XIV-XVI”, potrivit lucrării ”Membrii Academiei Române 1866-2003” (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, 2003).

Ioan-Aurel Pop a fost ales pe 5 aprilie 2018, Preşedinte al Academiei Române, de către Adunarea Generală a acestui înalt for, prilej cu care a afirmat:

„Pentru mine, Academia Română este cea mai importantă instituţie de erudiţie, de consacrare, de cercetare şi de creaţie din această ţară, trebuie să reinstaureze încrederea în ea şi în celelalte instituţii ale statului pentru ca numele de România să ajungă din nou pe buzele tuturor, cum s-a întâmplat acum 100 de ani, când miracolul nostru românesc a uimit Europa prin Unirea cea Mare. Cine intră în Aula acestei clădiri, sub cupolele pe sub care au trecut Maiorescu, Bariţiu, Bărnuţiu, Lapedatu, Nicolae Iorga şi toţi ceilalţi, sigur că e privilegiat al sorţii, urmele paşilor lui rămân şi e foarte important ca acest sentiment să-l aibă şi poporul român. Un sentiment de trăinicie, de siguranţă, un sentiment de readunare a forţelor acestui neam, de readunare a celor care au plecat din disperare din această ţară, de revenire la valori şi mai ales la încredere, cum spuneam. Şi unul din pilonii încrederii trebuie să fie Academia Română”.

A desfăşurat o intensă activitate didactică. A fost profesor la Liceul industrial nr. 6 din Cluj-Napoca (1979-1984), apoi, începând din 1984, a urcat toate treptele ierarhice universitare, de la asistent (1984-1990), lector (1990-1992), conferenţiar (1992-1996) şi până la cea de profesor (din 1996), susţinând cursuri de paleografie latină, istoria Transilvaniei, istoria medievală a României în cadrul Universităţii ”Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.

[FOTO] La mulţi ani, Ioan-Aurel Pop!
Foto: Ioan urel Pop, presedintele Academiei

Articol editat de Radio Resita, 1 ianuarie 2021, 17:03

Dacă Ion Heliade-Rădulescu a deschis istoria lumii academice românești fiind  membru fondator al Societății Academice Române ,Academia Română și primul președinte al acesteia, astăzi gândurile noastre merg către președintele în funcție al prestigioasei instituții,Ioan-Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române, care împlineşte 66 de ani!

Istoricul Ioan-Aurel Pop s-a născut la 1 ianuarie 1955, în localitatea Sântioana, judeţul Cluj.

După absolvirea Liceului ”Andrei Şaguna” din Braşov, a urmat cursurile Facultăţii de Istorie-Filosofie a Universităţii ”Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1974-1979), potrivit cv-ului său publicat pe site-ul http://hiphi.ubbcluj.ro.

În 1989, şi-a susţinut teza de doctorat, ‘‘Adunările cneziale din Transilvania în secolele XIV-XVI”, potrivit lucrării ”Membrii Academiei Române 1866-2003” (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, 2003).

Ioan-Aurel Pop a fost ales pe 5 aprilie 2018, Preşedinte al Academiei Române, de către Adunarea Generală a acestui înalt for, prilej cu care a afirmat:

„Pentru mine, Academia Română este cea mai importantă instituţie de erudiţie, de consacrare, de cercetare şi de creaţie din această ţară, trebuie să reinstaureze încrederea în ea şi în celelalte instituţii ale statului pentru ca numele de România să ajungă din nou pe buzele tuturor, cum s-a întâmplat acum 100 de ani, când miracolul nostru românesc a uimit Europa prin Unirea cea Mare. Cine intră în Aula acestei clădiri, sub cupolele pe sub care au trecut Maiorescu, Bariţiu, Bărnuţiu, Lapedatu, Nicolae Iorga şi toţi ceilalţi, sigur că e privilegiat al sorţii, urmele paşilor lui rămân şi e foarte important ca acest sentiment să-l aibă şi poporul român. Un sentiment de trăinicie, de siguranţă, un sentiment de readunare a forţelor acestui neam, de readunare a celor care au plecat din disperare din această ţară, de revenire la valori şi mai ales la încredere, cum spuneam. Şi unul din pilonii încrederii trebuie să fie Academia Română”.

A desfăşurat o intensă activitate didactică. A fost profesor la Liceul industrial nr. 6 din Cluj-Napoca (1979-1984), apoi, începând din 1984, a urcat toate treptele ierarhice universitare, de la asistent (1984-1990), lector (1990-1992), conferenţiar (1992-1996) şi până la cea de profesor (din 1996), susţinând cursuri de paleografie latină, istoria Transilvaniei, istoria medievală a României în cadrul Universităţii ”Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.

„Un mare istoric francez, devenit martir – Marc Bloch – făcea în prima jumătate a secolului al XX-lea apologia pentru istorie și elogiul meseriei de istoric și a plătit cu viața pentru convingerile sale, pentru apărarea valorilor umanității.Nu mai dorim să plătim cu viața pentru a asigura perpetuarea valorilor umane, a marilor creații ale omenirii”, sublinia Președintele Academiei Române.

Cercetător ştiinţific I şi director al Centrului de Studii Transilvane (din 1993) din cadrul Fundaţiei Culturale Române (ulterior Institutul Cultural Român), integrat Filialei din Cluj-Napoca a Academiei Române (din 2007), potrivit cv-ului său.

A fost ”visiting professor” la: Universitatea din Pittsburgh, SUA (bursier Fulbright, 1991-1992), INALCO din Paris (1998), Universitatea din Trento (2001), Universitatea Ca’ Foscari din Veneţia (2003-2008). A fost director al Centrului Cultural Român din New York (1994-1995) şi director al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia (2003-2007). A participat la numeroase specializări, congrese, documentări şi conferinţe în străinătate.

Este autorul a peste 50 de cărţi, ediţii de izvoare istorice, tratate şi manuale universitare, volume îngrijite şi a peste 300 de studii, articole, recenzii, dări de seamă, cronici, prefeţe etc. în volume separate şi în reviste de specialitate şi publicaţii de cultură.

Dintre cărţile de autor amintim: ”Românii şi maghiarii în secolele IX-XIV. Geneza statului medieval în Transilvania” (1996), ”Istoria Transilvaniei medievale: de la etnogeneza românilor până la Mihai Viteazul” (1997), ”Geneza medievală a naţiunilor moderne. Sec. III-XVI” (1998); ”Naţiunea română medievală. Solidarităţi etnice româneşti în sec. XIII-XVI” (1998); ”Românii şi România. O scurtă istorie” (1998), ”Istoria, adevărurile şi miturile” (2002), ”Contribuţii la istoria culturii româneşti (cronicile braşovene din secolele XVII-XVIII)” (2003), ”Biserică, societate şi cultură în Transilvania secolului al XVI-lea. Între acceptare şi excludere” (2012), ”Eminescu şi Transilvania (sau elogiul culturii naţionale româneşti)”, ”Locul românilor în Europa – la confluenţa Occidentului latin cu Orientul bizantin”, ”Lecţia de românism a românilor de la răsărit (sau Cum am devenit moldovean…)”, seria ‘‘Rostiri Academice Româneşti” (2014), ”Transilvania, starea noastră de veghe” (2016).

A fost coautor la sintezele ”A History of Romania” (1995); ”Istoria României. Transilvania” (vol. I, 1997); ”Patrimoniul natural şi cultural al României. Munţii Apuseni” (2006); ”Silviu Dragomir şi dosarul Diplomei Cavalerilor Ioaniţi” (2009); ”Un italian la Bucureşti: Luigi Cazzavillan (1852-1903)” (2011); ”Tradiţie şi inovaţie în învăţământul agricol din Transilvania. Istoria Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, vol. I – De la începuturi până în 1945” (2015) şi unul dintre coordonatorii lucrării ”O istorie a românilor” (1998, apărută în mai multe limbi).

Pentru activitatea sa de cercetător, în principal, a istoriei medievale româneşti, i-au fost decernate numeroase premii, diplome, medalii, ordine: Premiul ”George Bariţiu” al Academiei Române (1991), Ordinul de Onoare din partea Preşedintelui Republicii Moldova (2010), Premiul de excelenţă al Institutului ”Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni (2011), Premiul Media de Excelenţă, din partea ziarului ”Gazeta de Cluj” (2011), Medalia ”Crucea Transilvană” din partea Mitropoliei Clujului, Maramureşului şi Sălajului (2014), Comandor al Ordinului Militar de România (2014), Medalia ”Crucea Şaguniană pentru laici” din partea Mitropoliei Ardealului (2015), Diploma ”Meritul Academic” din partea Academiei Române (2015), Medalia ”Crucea Nordului pentru mireni” din partea Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord (2016), Ordinul ”Palmes Academiques” în grad de Cavaler din partea Republicii Franceze (2016), Ordinul ”Steaua Italiei”, în grad de Comandor din partea Republicii Italiene (2016).

În 2010, i-a fost acordat Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler din partea Preşedintelui Românei, iar în 2015 a primit Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Cavaler.

Este membru corespondent al Academiei Române din 29 noiembrie 2001 şi membru titular din 2010.

De asemenea, istoricul Ioan-Aurel Pop este membru în numeroase instituţii naţionale şi internaţionale: membru al Comisiei de istorie a relaţiilor internaţionale din cadrul Comitetului Internaţional de Stiinţe Istorice, Milano (din 1990); membru corespondent al Academiei de Ştiinţe, Litere şi Arte, Paris (din 1999); membru al Institutului pentru Întâlniri Internaţionale din Gorizia (din 2005); membru al ”Ateneo Veneto” (din 2005); membru în Comitetul ştiinţific al Institutului pentru cercetări de istorie socială şi religioasă din Vicenza, Italia (din 2006); membru al Academiei Europene de Ştiinţe şi Artă, Salzburg (din 2013); membru al International and Adult Continuing Education (IACE) Hall of Fame (din 2013); membru în Colegiul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române (2013); membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2015); membru titular al Accademia Nazionale Virgiliana din Mantova (2015); membru titular cu drept de vot în Comitetul de monitorizare a Programului Operaţional Regional (POR) (2014-2020; 2015).

Este Doctor Honoris Causa al universităţilor din Alba Iulia, Timişoara, Oradea, Cahul, Galaţi, Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea de Stat din Chişinău, Universitatea Pedagogică ”Ion Creangă”’ din Chişinău, Universitatea ”Petru Maior” din Târgu Mureş.

Este director al Revistei ”Transylvanian Review” (din 1994) a Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române (cotată Thomson Reuters-ISI); membru în colectivul de redacţie al revistei ”Promemoria”, revista Institutului de Istorie Socială; preşedinte al colectivului de redacţie al revistei ”Articles. Creative Research and Art”, Haifa, Israel; membru în colegiul editorial al Revistei de Politica Ştiinţei şi Scientometrie; membru în Consiliul ştiinţific al ”Magazin istoric”; membru în colegiul de redacţie al revistei ”Memoriile Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie”; membru în colegiul ştiinţific al revistei ”Analele Universităţii ‘Ovidius’ din Constanţa – Seria Istorie”; membru în colegiul de redacţie al revistei ”Academica” a Academiei Române; membru în colegiul de redacţie al revistei ”Zagreb”; membru al Comitetului Ştiinţific de Onoare al Colecţiei ”Corpus membranarum Capuanarum”, publicată de Edizioni Scientifiche Italiane şi Edizioni Palladio; membru în comitetul de onoare permanent al Anuarului Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia; membru în consiliul ştiinţific al Anuarului Arhivelor Mureşene; membru în colegiul de redacţie al revistei ”Akademos”.

I-a fost acordat titlul de Cetăţean de onoare al Municipiului Gherla (2017), al Municipiului Cluj-Napoca (2018), al Municipiului Bucureşti (2019), al municipiului Baia Mare (2019)

La mulţi ani,Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române! 

Epilog: „Academia Română este unul din pilonii de încredere pentru un  sentiment de trăinicie, de siguranţă,  de readunare a forţelor acestui neam, de revenire la valori”.Ioan-Aurel Pop

Anca Bica Bălălău

Sursa: wikipedia

La Reşiţa, Ziua limbii maghiare în România, a fost marcată literar la Casa de cultură din urbe
Cultură miercuri, 13 noiembrie 2024, 18:16

La Reşiţa, Ziua limbii maghiare în România, a fost marcată literar la Casa de cultură din urbe

La 13 noiembrie 2024 este aniversată Ziua limbii maghiare, fiind instituită prin Legea 279/ 2015. Iniţiativa privind propunerea legislativă...

La Reşiţa, Ziua limbii maghiare în România, a fost marcată literar la Casa de cultură din urbe
Solemnitatea Sfântului Martin de Tours prăznuită la Brezon şi Reşiţa. La lăsarea întunericului copiii au aprins lampioanele confecţionate de ei şi au plecat în alai pe străzi
Cultură luni, 11 noiembrie 2024, 22:05

Solemnitatea Sfântului Martin de Tours prăznuită la Brezon şi Reşiţa. La lăsarea întunericului copiii au aprins lampioanele confecţionate de ei şi au plecat în alai pe străzi

Program social-cultural bogat al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa organizat cu prilejul sărbătorii Sfântului...

Solemnitatea Sfântului Martin de Tours prăznuită la Brezon şi Reşiţa. La lăsarea întunericului copiii au aprins lampioanele confecţionate de ei şi au plecat în alai pe străzi
Expoziţie audiofilă la Reşiţa
Cultură joi, 7 noiembrie 2024, 13:51

Expoziţie audiofilă la Reşiţa

O expoziţie inedită de aparate audio şi care redau înregistrările audio şi video a fost prezentată joi, 7 noiembrie de la ora 19.00 în sala...

Expoziţie audiofilă la Reşiţa
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, ambasadorul cultural al României la Londra
Cultură miercuri, 6 noiembrie 2024, 19:02

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, ambasadorul cultural al României la Londra

Angajaţii Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin vor reprezenta, în luna noiembrie 2024,...

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, ambasadorul cultural al României la Londra
Cultură luni, 4 noiembrie 2024, 11:03

Proiectul social-ecumenic „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ continuă şi în 2024 la Reşiţa

De ani de zile, cimitirele romano-catolice din Banatul Montan sunt în 2 noiembrie, în ziua de comemorare a răposaților, tot mai sărace în...

Proiectul social-ecumenic „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ continuă şi în 2024 la Reşiţa
Cultură joi, 31 octombrie 2024, 13:50

Radio Reșița deschide un nou canal de comunicare cu publicul tânăr prin parteneriatul cu Teatrul de Vest

Un proiect cultural denumit „Cabaretul Adolescenței” implementat de Asociația ȚAIS împreună cu Teatrul de Vest Reșița, Radio România...

Radio Reșița deschide un nou canal de comunicare cu publicul tânăr prin parteneriatul cu Teatrul de Vest
Cultură miercuri, 30 octombrie 2024, 16:29

Teatrul de Vest lansează VESTUL DRAMATIC – revistă de artele spectacolului și ecosistem neomediatic

Teatrul de Vest Reșița anunță lansarea (2 noiembrie 2024) revistei de artele spectacolului și a ecosistemului neomediatic VESTUL DRAMATIC...

Teatrul de Vest lansează VESTUL DRAMATIC – revistă de artele spectacolului și ecosistem neomediatic
Cultură duminică, 27 octombrie 2024, 13:55

Ana Blandiana, primul român care obține Premiul Prințesa de Asturia pentru Litere 2024

Vineri, 25 octombrie 2024, scriitoarea Ana Blandiana a primit Premiul Prințesa de Asturia pentru Litere 2024, în cadrul unei ceremonii prezidate de...

Ana Blandiana, primul român care obține Premiul Prințesa de Asturia pentru Litere 2024