Staţiunea Băile Herculane în culori!
„La această tabără participă artişti, pentru că acum pot să îi numesc aşa, sunt cursanţi ai mei, dar vin din diferite domenii şi au pasiunea asta în timpul liber! Lucrările le realizăm în ambianţa minunată a Pensiunii Jojo, în curte, pentru că ne place să lucrăm în natură, deşi n-am picta neapărat natura, dar vrem să ne mai desprindem şi noi de griul de beton al Bucureştiului!De data aceasta am avut modele pentru a picta, pentru că datorită faptului că ne-am propus să reînviem şi să atragem atenţia asupra valorilor locale, am mers şi am făcut documentare la faţa locului, am realizat poze, poate concretizăm şi un album! Era mai greu de mutat totul la faţa locului, pentru că sunt destul de greu de cărat materialele şi atunci am mers pe varianta documentare, poze şi lucrări inspirate din acestea! Lucrările vor fi donate pensiunii-gazdă ca să realizăm o expoziţie, iar apoi ele să decoreze interiorul pensiunii sau pot fi expuse şi în alte cadre convenţionale sau neconvenţionale, poate fi organizată o expoziţie pe stradă sau poate în cadrul unor simpozioane!”, ne-a declarat Fabiana Dima.
Articol editat de Daiana Rosca, 9 septembrie 2017, 20:00 / actualizat: 10 septembrie 2017, 9:20
Dealtfel, locurile de la standurile amenajate în zona Parcului Central s-au dovedit a fi, aseară, insuficiente pentru participanţii la acest eveniment, mai ales odată cu începerea programului de muzică populară! Dar dacă unii petrec, alţii lucrează, precum cei 8 artişti plastici prezenţi la Tabăra de pictură CULORI PESTE HERCULANE, care încearcă să reflecteze în creaţia lor valorile arhitecturale ale staţiunii. Coordonatorul taberei este artista plastică Fabiana Dima, absolventă a Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti.
„La această tabără participă artişti, pentru că acum pot să îi numesc aşa, sunt cursanţi ai mei, dar vin din diferite domenii şi au pasiunea asta în timpul liber! Lucrările le realizăm în ambianţa minunată a Pensiunii Jojo, în curte, pentru că ne place să lucrăm în natură, deşi n-am picta neapărat natura, dar vrem să ne mai desprindem şi noi de griul de beton al Bucureştiului!De data aceasta am avut modele pentru a picta, pentru că datorită faptului că ne-am propus să reînviem şi să atragem atenţia asupra valorilor locale, am mers şi am făcut documentare la faţa locului, am realizat poze, poate concretizăm şi un album! Era mai greu de mutat totul la faţa locului, pentru că sunt destul de greu de cărat materialele şi atunci am mers pe varianta documentare, poze şi lucrări inspirate din acestea! Lucrările vor fi donate pensiunii-gazdă ca să realizăm o expoziţie, iar apoi ele să decoreze interiorul pensiunii sau pot fi expuse şi în alte cadre convenţionale sau neconvenţionale, poate fi organizată o expoziţie pe stradă sau poate în cadrul unor simpozioane!”, ne-a declarat Fabiana Dima.
În curtea pensiunii era o activitate intensă la şevalete, unde prindeau contur sau chiar au fost puse pe hârtie o serie de obiective istorice din staţiune!
Mirella Negrea : „Noi ne-am propus în cadrul taberei să atragem atenţia asupra unor obiective de patrimoniu şi speranţa noastră este ca urmare a acestei acţiuni, măcar o parte din ele să fie revitalizate! Este cea de-a doua lucrare pe care o realizez în cadrul taberei, este o panoramă asupra Centrului vechi, cu punct de interes pe clădirea Pavilionului 6 sau Pavilionul Ofiţerilor, dar în timpul apropiat ea, săraca, se numeşte cantină, deşi este o bijuterie arhitecturală! O realizez oarecum din imaginaţie, eu sunt o iubitoare a staţiunii şi realmente aceasta este clădirea pe lângă care de câte ori trec, îmi vine să plâng, pentru că a ajuns chiar într-un grad avansat de degradare şi e păcat că pe ea este aplicată o plăcuţă care ne reaminteşte că este un bun de patrimoniu şi atât!”
Claudiu Adin Radu : „Aici avem Gara din Băile Herculane, cu o alegorie între o scenă de vânătoare de la 1800, gara fiind iniţial o casă de vânătoare construită Împăratul Franz Joseph al Austriei şi în partea dreaptă avem partea nouă, partea modernă, cu un tren de actualitate care uneşte scena, vechiul cu noul! Acum lucrăm la o scenă cu băile austriece, în care încercăm să reflectăm, din păcate, situaţia lor de acum, cu nişte culori mai ruginii, mai pierdute!”
Ana Maria Ivaşcu : „Suntem trei care facem aceeaşi clădire, doar că din unghiuri diferite şi cred că şi cu un pic stiluri diferite! La mine va fi, aşa, un pic ca un nor… adică e foarte bine conturată partea de sus cu tuş şi în jos să pierdem un pic imaginea!”
Paul-Sever SMADU