Inima Banatului, Timișoara, Capitala Culturală Europeană în 2021
Articol editat de Mirabela Afronie, 16 septembrie 2016, 18:08
Prima atestare documentară a localității Timișoara este destul de controversată şi este plasată între anii 1212 şi 1266. În momentul atestării sale, urbea făcea parte din comitatul Timiș, o unitate administrativ-teritorială a regatului ungar. Teritoriul cunoscut mai târziu ca Banat, fusese cucerit de către maghiari în jurul anului 1030 și încorporat în regatul ungar.
La 16 decembrie 1989, la Timișoara a început revoluția care avea să ducă la înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu și a regimului comunist din România. Inițial, s-a format o mișcare de protest împotriva mutării forțate a pastorului reformat László Tőkés. Atât enoriași cât și trecători s-au adunat în fața parohiei acestuia în semn de protest. La scurt timp însă, protestul s-a transformat într-unul împotriva întregului sistem și s-au scandat pentru prima dată lozinci anticomuniste. Mișcarea a luat rapid amploare și în centrul orașului s-au adunat zeci de mii de revoluționari.
Pe 20 decembrie 1989, Timișoara a fost declarată primul oraș din România liber de comunism, în urma unor confruntări sângeroase soldate cu peste 1.000 de morți și alte câteva mii de răniți. Aceste evenimente au dus la căderea regimului ceaușist o săptămână mai târziu.
La împlinirea a 132 de ani de când Timişoara a devenit primul oraş din Europa cu străzi iluminate electric, îi revine Onoarea de-a fi capitala artelor și fieful culturii, ceea ce reprezintă o recunoaștere a istoriei multicularității orașului de pe Bega, dar și anvergura pe care și-a consolidat-o de-a lungul vremurilor cărora le-a pus amprenta orașul avangardist, un Far atât pentru democrație, dar și pentru arte.
Anca Bica Bălălău