La pas prin Banatul de Munte

Articol editat de Mirabela Afronie, 12 august 2016, 09:32

Am avut posibilitatea ca în anii de când sunt în radio să bat la pas, ori pe patru roţi, multe din aceste zone deosebite, una mai frumoasă decât alta. E drept că de mic am avut în sânge acest dor de ducă. Îmi amintesc şi acum, cum ne trezeam la două din noapte şi porneam cu autobuzul până în Marginea, de unde o luam pe jos spre Semenic şi până seara eram înapoi, rupţi de oboseală dar cu atât de multe lucruri văzute şi trăite încât eram foarte fericiţi.

Am străbătut Clisura Dunării de la Cazane până la cabana Apus de Soare. Am fost pe Semenic şi pe Muntele Mic şi vara şi iarna. Am intrat în peşterile Comarnic, Liliecilor, Popovăţ şi câte altele, pentru că am vrut şi mi-a plăcut. Am dormit în cort, am mâncat conserve şi am băut doar apă din râu. M-am întâlnit nas în nas cu viperele, am auzit lupul urlând în sălbăticie, am făcut baie în lacurile de acumulare, am vizitat păstrăvării, dar am prins şi peşte şi raci cu mâna goală pe sub pietre în Nera.

Doar enumerându-le toate acestea, mă înfior cât de multe lucruri am văzut, câte locuri am străbătut, cu câţi oameni am vorbit şi am povestit, câte am avut de învăţat. Sunt un om fericit pentru că le-am avut pe toate acestea, dar şi multe altele. M-am spălat pe obraji cu apă rece ca gheaţa din Lacul Vulturilor, am stat la soare pe zăpadă în miez de iarnă, la bustul gol, am dormit în ceea ce era odată Hotelul Scorillo, astăzi o ruină, am văzut căprioare, cerbi şi urşi.

Toate acestea există. Sunt lângă noi, fac parte din viaţa noastră de zi cu zi, dar suntem poate prea consumişti ca să le apreciem la justa lor valoare. Preferăm să dăm sute de euro pentru un sejur la Marea Neagră cu servicii de doi lei, să ne fotografiem prin cine ştie ce destinaţie exotică în timp ce frumuseţile României sunt în paragină. E trist că nimeni nu se ocupă de ele, dar ele există şi vor exista multă vreme de acum înainte. Pentru a ne putea bucura de ele, nu trebuie decât să vrem şi cu siguranţă, vom izbândi.

Dan Agache

Sursă foto:  radioromaniacultural.ro