E încă… MAI!

Articol editat de Mirabela Afronie, 31 mai 2016, 13:02

Pentru noi, nația română, acest mai este sinonom cu avariția. Indiferent cât am câștiga, oricât am fura, noi MAI vrem. MAI mult și MAI mult, fără a avea vreo opreliște. De unde atâta dorință de a avea MAI mult, nu știu. Știu doar că această boală, pentru că până la urmă cred că e o boală, un fel de virus ce odată intrat în organism se multiplică și se divide asemeni celulelor canceroase. MAI și MAI și încă… Mult, tot MAI mult.

E greu de explicat diferența aceasta dintre noi și regnul animal. Orice prădător din natură nu omoară decât strictul necesar, adică atât cât are nevoie pentru a mânca atunci, nu și săptămâna viitoare, ori anul viitor, cu atât MAI puțin nu strânge pentru generațiile viitoare.

La noi nu e așa. Noi ne-am desprins și ne-am diferențiatde celelalte animale prin gândire. Cel puțin așa se spune. Care gândire, vin și întreb? MAI avem așa ceva? Nu ne-am pierdut-o încă? E ciudat, pentru că din comportamentul nostru de zi cu zi, înțeleg altceva. Altceva ce nu prea implică acel proces de care aminteam, gândirea. Nu MAI judecăm limpede, nu MAI acționăm în spiritul unui raționament simplu, logic și de bun simț. Nu. La noi gândirea se face nu cu tărtăcuța din dotare ci cu stomacul, ori cu portofelul. Cu cât sunt MAI pline, cu atât suntem MAI fericiți.

Eu aș propune Academiei Române să scoată acest cuvânt din vocabularul limbii române. Încă se MAI poate. Cu siguranță vom găsi alte cuvinte care să-l suplinească. Problema e dacă vom reuși să-l scoatem și din felul nostru de a fi și de a trăi. Oare se poate? Cred că încă se poate. Încă se MAI poate.

Acest MAI ne individualizează, ne transformă în mici hrăpăreți, cu posibilitatea de a MAI crește, de a deveni ceea ce mulți dintre noi sunt astăzi. E drept că ne oferă posibilitatea și de a evolua: MAI frumos, MAI deștept, MAI isteț, ori MAI…nu știu cum.

Nu puteam oare să rămânem la acel MAI, care în denumirea populară are semnificația de florar, de lună a florilor? Frumoase, gingașe, colorate, frumos mirositoare. Această lună pe care o încheiem astăzi, ne-a adus o feerie de culori, în mii și mii de flori ce au explodat pur și simplu în preajma noastră. Unele MAI frumoase decât celelalte. Ups, iar m-am folosit de acest…MAI.

Poate că până la urmă nu MAI-ul e de vină ci noi, pentru că nu știm să-l folosim, să ne bucurăm de el. Noi știm doar atât că vrem Mai mult, MAI bine, MAI sus. Perfect de acord. Asta nu înseamnă însă, că MAI avem dreptul să călcăm pe cadavre pentru a ne atinge scopul. Există și alte căi. MAI nebătătorite cei drept, MAI grele, dar există. Iar satisfacția personală va fi, după ce le vom străbate MAI mare, mult MAI mare.

Dan Agache

Sursă foto: associationfrancaisedelacostabrava.com