După “jucător” și “călător” ce urmează?
Articol editat de Mirabela Afronie, 14 aprilie 2016, 05:56
Peste noapte am trecut de la construcția socialismului multilateral și intensiv dezvoltat, la comunismul cu față umană, iar mai apoi la o așa zisă democrație de carton. Din țara care producea de toate, cu eforturile de rigoare, am devenit importatorul numărul unu al economiei europene. Dintr-un stat în care, dacă nu ai vrut să muncești erai trimis în “delegație” la canal, într-unul în care numărul angajaților a devenit mai mic decât cel al asistaților social. Dintr-un popor a cărui valori culturale erau recunoscute pe plan mondial, am trecut la educarea tinerilor cu manuale în care studiază despre Andreea Esca. Acum ne interesăm tot mai muilt de lăcașurile de cult ale musulmanilor, într-o țară eminamente ortodoxă.
Este în primul rând vina noastră, pentru că ne alegem în fruntea țării oameni care au nevoie de girul americanilor pentru a ajunge președinți. Ne alegem personae pentru care interesul national e lăsat undeva la poarta Cotrocenilor. Ne alegem oameni incompetent sau străini de durerea acestui popor. Mai e nevoie să vă amintesc entuziasmul cu care Ion Iliescu a fost votat de aproape 80% din electorat? Sau speranțele cu care l-am girat pe Emil Constantinescu? Ori poate faptul că Traian Băsescu a trecut cu brio de două alegeri prezidențiale și două referendumuri de demitere? E drept, unul foarte suspect și controversat.
Când ne-am propus să scăpăm de anii dictaturii comuniste, am ales în fruntea statului un comunist 100%. Când am vrut să scăpăm de hoție, demagogie și minciună l-am votat pe Traian Băsescu, iar când ne-am săturat de clasa politică autohtonă, am ales un minoritar. Altfel spus, din rău în mai rău.
Primul a fost sărac și cinstit, în timp ce oamenii din anturajul său au dat startul devalizării țării. Al doilea a fost scârbit de clasa politică românească și a făcut pasul înapoi. Al treilea s-a declarat din start președinte jucător, dar a fost și selecționer și antrenor și arbitru și mai schimba și regulile jocului în timpul meciului. Ultimul președinte, cel în funcție, e…călător. Se pricepe, îi place, are unde, are și cu ce și cu cine, prin urmare călătorește. Și-a tras și avion prezidențial și mi se pare normal la câtde des este plecat.
Dar stau eu și mă întreb: după un președinte jucător și unul călător, va veni oare vremea să avem și noi, românii, un președinte din popor? Adică unul care să ne reprezinte cu adevărat. Pe noi și nația română.
Dan Agache
Sursă foto: viata-libera.ro