“Lucrurile nu sunt greu de făcut, greu este să le pui în mişcare!”
Soarta Cuminţeniei Pământului se află în mâinile românilor. Statul român negăsind nici macar jumătate din suma pe care o cer moştenitorii, lucrarea lui Constantin Brancuşi va putea rămâne în ţară numai dacă se vor face donaţii. Persoanele fizice autorizate şi firmele care vor da bani vor beneficia de deduceri fiscale.
Pentru ca opera lui Brâncuşi, ” Cuminţenia pământului ” să poată fi păstrată în ţară, ar trebui să se adune din donaţii 6 milioane de euro, până pe 30 septembrie. După această dată Statul Român pierde dreptul de a cumpăra preferențial „Cumințenia Pământului”.
Aceste sume care vor fi donate, vor fi considerate cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit. Ele se vor scădea din profitul declarat de persoanele juridice. Pentru persoanele fizice care desfăşoara activităţi independente sau profesii libere impozitate în sistem real, aceste sume vor fi deductibile la calculul impozitului pe venit.
Dacă fiecare român ar contribui cu un leu și 30 de bani la subscripția publică pentru sculptura „Cumințenia Pământului”, s-ar strânge suma necesară pentru ca lucrarea de artă să rămână în România. Amintim că Statul Român s-a înțeles cu proprietarii sculpturii pentru 11 milioane de euro, deci cam jumătate din cât estimează specialiștii că valorează de fapt lucrarea.
Sculptura „Cumințenia Pământului” a fost realizată de Constantin Brâncuși între anii 1907 și 1908, cu mult înainte că sculptorul să cunoască celebritatea. Lucrarea reprezintă o femeie goală și este considerată de specialiști cea mai valoroasă lucrare de artă românească aflată în prezent pe teritoriul României. În consecinţă, chiar şi asigurarea costă 20.000 de euro pentru 10 ore de expunere.
Lucrarea este o sculptură într-un bloc de calcar provenit din catacombele Parisului. Brâncuşi nu folosea schiţe şi cioplea direct piatra, iar acest lucru a contat în evaluarea sculpturilor artistului.
Sculptura se află în prezent la Muzeul Cotroceni și în urmă cu câțiva ani, proprietarii au anunțat că vor să o vândă. Printre instituțiile interesate să cumpere lucrarea se află și Muzeul Tate din Londra, iar după o evaluare preliminară suma vehiculată a fost de 20 de milioane de euro.
„Mor cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în ţara mea”, spunea sculptorul înainte de-a se stinge….. avem acum ocazia de al „repatria” printr-o onorifică donaţie sentimentală , printr-o asumare şi o recunoaştere a operei sale. Este un demers la care trebuie să subscriem, unul din puţinele şanse de-a fi uniţi , de-a reîntregi solidaritatea într-o reverenţă peste timp , înjghebând o moştenire urmaşilor nostri.
Articol editat de Mirabela Afronie, 13 aprilie 2016, 12:36 / actualizat: 31 mai 2016, 12:32
Este oare cultura europeană ca o nuntă la care România ar putea fi mirele absent? Asta vrem? Cine suntem noi în tabloul cultural European, sau cum ne susţinem valorile naţionale, mai ales pe cele ce au contribuit la dezvoltarea ei?
Nu ştiu în ce măsură întrebarea mea este indecentă, dar cu siguranţă pentru foarte mulţi răspunsul va fi considerat indecent.
Din punctul meu de vedere, alături de Brâncusi, Tristan Tzara, şi multe alte personalităţi spirituale româneşti -valori absolute ce pot asigura un motiv de mândrie naţională care poate depăşi ramele unui tablou, a cărui tristeţe nu constă neapărat în sărăcie, ci mai degrabă într-o gravă inhibiţie, aceea a nerecunoaşterii lor.
Soarta Cuminţeniei Pământului se află în mâinile românilor. Statul român negăsind nici macar jumătate din suma pe care o cer moştenitorii, lucrarea lui Constantin Brancuşi va putea rămâne în ţară numai dacă se vor face donaţii. Persoanele fizice autorizate şi firmele care vor da bani vor beneficia de deduceri fiscale.
Pentru ca opera lui Brâncuşi, ” Cuminţenia pământului ” să poată fi păstrată în ţară, ar trebui să se adune din donaţii 6 milioane de euro, până pe 30 septembrie. După această dată Statul Român pierde dreptul de a cumpăra preferențial „Cumințenia Pământului”.
Aceste sume care vor fi donate, vor fi considerate cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit. Ele se vor scădea din profitul declarat de persoanele juridice. Pentru persoanele fizice care desfăşoara activităţi independente sau profesii libere impozitate în sistem real, aceste sume vor fi deductibile la calculul impozitului pe venit.
Dacă fiecare român ar contribui cu un leu și 30 de bani la subscripția publică pentru sculptura „Cumințenia Pământului”, s-ar strânge suma necesară pentru ca lucrarea de artă să rămână în România. Amintim că Statul Român s-a înțeles cu proprietarii sculpturii pentru 11 milioane de euro, deci cam jumătate din cât estimează specialiștii că valorează de fapt lucrarea.
Sculptura „Cumințenia Pământului” a fost realizată de Constantin Brâncuși între anii 1907 și 1908, cu mult înainte că sculptorul să cunoască celebritatea. Lucrarea reprezintă o femeie goală și este considerată de specialiști cea mai valoroasă lucrare de artă românească aflată în prezent pe teritoriul României. În consecinţă, chiar şi asigurarea costă 20.000 de euro pentru 10 ore de expunere.
Lucrarea este o sculptură într-un bloc de calcar provenit din catacombele Parisului. Brâncuşi nu folosea schiţe şi cioplea direct piatra, iar acest lucru a contat în evaluarea sculpturilor artistului.
Sculptura se află în prezent la Muzeul Cotroceni și în urmă cu câțiva ani, proprietarii au anunțat că vor să o vândă. Printre instituțiile interesate să cumpere lucrarea se află și Muzeul Tate din Londra, iar după o evaluare preliminară suma vehiculată a fost de 20 de milioane de euro.
„Mor cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în ţara mea”, spunea sculptorul înainte de-a se stinge….. avem acum ocazia de al „repatria” printr-o onorifică donaţie sentimentală , printr-o asumare şi o recunoaştere a operei sale. Este un demers la care trebuie să subscriem, unul din puţinele şanse de-a fi uniţi , de-a reîntregi solidaritatea într-o reverenţă peste timp , înjghebând o moştenire urmaşilor nostri.
Constantin Brâncuşi , Tristan Tzara , doi artişti români, alături de William Shakespeare sunt în 2016 aniversaţi pe tot mapamondul. Strălucim ,ca naţie pe podiumul lumii prin cei doi înaintaşi. Deci “ mirele” din tabloul flămand nu trebuie sa fie Cultura română.
LOCUL REZERVAT de Marii Artişti români este la masa naşilor, noi trebuie doar să-l păstrăm!
Lucrurile nu sunt greu de făcut, greu este să le pui în mişcare, spunea Constantin Brâncuşi.
Anca – Bica Bălălău