Țara arde și baba se piaptănă!
Articol editat de Mirabela Afronie, 22 martie 2016, 09:27
Ministrul sănătății și o secretară de stat, continuă să bată cu pumnul în masă și să susțină că din cauza celor de la firma Brădet, ne mor copii prin spitale; îi țin isonul și italienii, dar din cu totul și cu totul alte motive. Brădetul e închis de când s-au îmbolnăvit copiii. Ei și, patronul e de vină, pentru că și-a permis să înființeze o firmă, care produce românește, chiar aici, în România. Păi cine să mai dea bani pe tot felul de brânzeturi străine, dacă cele neaoșe românești sunt mult mai bune și mai ieftine? Așa că… Brădetul e de vină.
În Justiție e haos total, după ce Curtea Constituțională a decis că nu mai e bun ceea ce se făcea de 10 ani. Nu. Adio cu SRI și cu interceptările din dosarele penale; să facă DNA-ul cu procurorii aceste interceptări. Să facă, nimic de zis, dar întreb și eu ca prostul: până să apară tehnica asta sofisticată de apărare, cum erau întocmite dosarele? Și de ce acum, dintr-o dată, drepturile omului sunt opționale? Și de ce are nevoie CSM-ul să păstreze înregistrările considerate ilegale? Măi să fie, oamenii ăștia chiar ne cred atât de proști pe cât lăsăm să se vadă? Se prea poate, pentru că așa se poartă.
În timp ce tehnocrații fac și ei ce știu, și m-am convins deja că nu știu prea multe, politicienii au intrat într-un fel de delirium tremens, sau febra alegerilor. Pentru ei a început deja campania electorală. Se fac și se desfac alianțe, se fac promisiuni, se caută lideri, locomotive care să tragă partidul, se împart funcții și promisiuni, toate pentru încă un loc bun în preajma oalei cu smântână.
În tot acest amalgam de non-sens-uri, se omite un lucru esențial: cetățeanul. El nu există în ecuațiile celor doi matematicieni de frunte ai țării și fac referire clară la guvernul tehnocrat și la clasa politică. El, cetățeanul, alegătorul dacă vreți, că tot suntem în preajma alegerilor, reprezintă doar un număr, într-o statistică.
Dar el și numai el, e cel care plătește taxe, care ține în spate sistemul politic, cel economic, care asigură din umila lui leafă care se încăpățânează să nu crească și parlamentarul și tehnocratul și pe cine mai vreți domniile voastre să amintiți.
Mai contează că ne-au luat-o și bulgarii înainte; sau că din nou suntem priviți ca un ghimpe latin în marea slavă care ne înconjoară? Nu. În tot acest timp, cât țara arde, sau fierbe, cum vreți să-i spuneți, clasa politică se piaptănă; se face frumoasă pentru noi. De fapt, se face frumoasă pentru încă un mandat, cu aceleași fețe vechi, unele de-o seamă cu istoria; istoria noastră, post-decembristă.
Dan Agache