Ascultă Radio România Reșița Live

[AUDIO/ FOTO] Rolf Bossert a revenit definitiv la Liceul Teoretic „Diaconovici-Tietz”. O sală de clasă poartă numele regretatului autor

Dar cine a fost omul de cultură Rolf Bossert şi care a fost aportul său adus culturii şi literaturii de expresie germană din România:

Rolf Bossert s-a născut pe data de 16 decembrie 1952 la Reşiţa. Aici a terminat liceul, studiind apoi la Universitatea din Bucureşti, la Facultatea de Filologie (germana şi engleza). După terminarea facultăţii a lucrat ca profesor de germană la Buşteni, apoi ca instructor la Casa de Cultură „Friedrich Schiller“ din Bucureşti, iar de la sfîrşitul anului 1981 ca redactor la editura „Meridiane“ şi apoi la editura „Kriterion“.Bossert a fost unul din cei mai importanţi scriitori germani din România. A debutat în anul 1971 cu poezii în revista „Neue Literatur“. Între anii 1972 şi 1975 a fost membru al Grupului de Acţiune Banat (Aktionsgruppe Banat). Bossert şi-a continuat activitatea literară şi după destrămarea violentă a grupului al cărui „membru corespondent” era, fiind stabilit la Bucureşti, precum menţionează şi unele documente din arhiva CNSAS.

După numeroase tracasări din partea Securităţii, Bossert a părăsit definitiv România la sfârşitul anului 1985. Pe data de 17 februarie 1986, agenţiile de presă anunţau moartea prematură a poetului, precizând că s-a sinucis la Frankfurt pe Main la doar 33 de ani de viaţă. În jurul morţii poetului au circulat diverse speculaţii potrivit cărora Securitatea română ar fi fost implicată în această dispariţie neaşteptată. Dovezi concrete nu există.

Există în schimb dovezi documentare legate de metodele de intimidare, de presiunile exercitate asupra poetului, cât şi despre agresarea sa de către necunoscuţi în 1981. O relatare despre acest incident, descoperită în arhiva CNSAS, aparţine colaboratorului neoficial „Bărbulescu” care, în martie 1981 a furnizat Securităţii informaţii culese din mediile scriitoriceşti de la Bucureşti.

Elevii clasei a IX-a ai secţiilor germană maternă şi modernă au lecturat şi au recitat din creaţia literară a autorului reşiţean, iar editorul Gheorghe Jurma şi preşedintele Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor, Erwin Josef Ţigla au vorbit asistenţei despre personalitatea şi opera scriitorului, trecut la cele veşnice în urmă cu 30 de ani.

[AUDIO/ FOTO] Rolf Bossert a revenit definitiv la Liceul Teoretic „Diaconovici-Tietz”. O sală de clasă poartă numele regretatului autor

Articol editat de Gerhard Chwoika, 17 februarie 2016, 15:00 / actualizat: 17 februarie 2016, 21:32

Cei care au făcut demersurile, susţinuţi de conducerea liceului şi de alţi oameni de cultură cărăşeni, a fost Erwin Josef Ţigla – preşedintele Asociaţiei germane de cultură şi educaţie a adulţilor Reşiţa, el însuşi absolvent al acestei instituţii de învăţământ, cea mai veche şcoală îndealtfel din municipiul de pe Bârzava.

O sală de clasă a primit astfel numele lui Rolf Bossert, fost elev al acestei şcoli, iar directorul prof. Boris Vatzulik alături de profesorul titular al catedrei de limba germană maternă Sonia Maria Chwoika şi bibliotecarul Lenuţa Petruţi au dezvelit plăcuţa comemorativă aşezată în dreptul clasei cu activitate multiplă de la etajul doi al instituţiei şcolare.

Dar cine a fost omul de cultură Rolf Bossert şi care a fost aportul său adus culturii şi literaturii de expresie germană din România:

Rolf Bossert s-a născut pe data de 16 decembrie 1952 la Reşiţa. Aici a terminat liceul, studiind apoi la Universitatea din Bucureşti, la Facultatea de Filologie (germana şi engleza). După terminarea facultăţii a lucrat ca profesor de germană la Buşteni, apoi ca instructor la Casa de Cultură „Friedrich Schiller“ din Bucureşti, iar de la sfîrşitul anului 1981 ca redactor la editura „Meridiane“ şi apoi la editura „Kriterion“.Bossert a fost unul din cei mai importanţi scriitori germani din România. A debutat în anul 1971 cu poezii în revista „Neue Literatur“. Între anii 1972 şi 1975 a fost membru al Grupului de Acţiune Banat (Aktionsgruppe Banat). Bossert şi-a continuat activitatea literară şi după destrămarea violentă a grupului al cărui „membru corespondent” era, fiind stabilit la Bucureşti, precum menţionează şi unele documente din arhiva CNSAS.

După numeroase tracasări din partea Securităţii, Bossert a părăsit definitiv România la sfârşitul anului 1985. Pe data de 17 februarie 1986, agenţiile de presă anunţau moartea prematură a poetului, precizând că s-a sinucis la Frankfurt pe Main la doar 33 de ani de viaţă. În jurul morţii poetului au circulat diverse speculaţii potrivit cărora Securitatea română ar fi fost implicată în această dispariţie neaşteptată. Dovezi concrete nu există.

Există în schimb dovezi documentare legate de metodele de intimidare, de presiunile exercitate asupra poetului, cât şi despre agresarea sa de către necunoscuţi în 1981. O relatare despre acest incident, descoperită în arhiva CNSAS, aparţine colaboratorului neoficial „Bărbulescu” care, în martie 1981 a furnizat Securităţii informaţii culese din mediile scriitoriceşti de la Bucureşti.

Elevii clasei a IX-a ai secţiilor germană maternă şi modernă au lecturat şi au recitat din creaţia literară a autorului reşiţean, iar editorul Gheorghe Jurma şi preşedintele Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor, Erwin Josef Ţigla au vorbit asistenţei despre personalitatea şi opera scriitorului, trecut la cele veşnice în urmă cu 30 de ani.

(Hardy Cvoica)

Săptămâna Luminată cu obiceiuri şi tradiţii multiple
Actualitate luni, 21 aprilie 2025, 07:11

Săptămâna Luminată cu obiceiuri şi tradiţii multiple

Săptămâna Luminată, care începe imediat după Duminica Paștelui, reprezintă o perioadă sacră și plină de bucurie pentru toți...

Săptămâna Luminată cu obiceiuri şi tradiţii multiple
Moldova Nouă primește 5 milioane de euro prin Programul Regional Vest pentru modernizarea centrului orașului
Actualitate luni, 21 aprilie 2025, 06:00

Moldova Nouă primește 5 milioane de euro prin Programul Regional Vest pentru modernizarea centrului orașului

Moldova Nouă modernizează centrul orașului cu 5 milioane de euro: 11 spații publice vor fi transformate prin fonduri europene. Un amplu proiect...

Moldova Nouă primește 5 milioane de euro prin Programul Regional Vest pentru modernizarea centrului orașului
Investigaţii gratuite în prag de sărbători. Caravana cu Medici din Timişoara a ajuns în Ținutul Pădurenilor
Actualitate duminică, 20 aprilie 2025, 20:00

Investigaţii gratuite în prag de sărbători. Caravana cu Medici din Timişoara a ajuns în Ținutul Pădurenilor

Într-o lume în care programările medicale pot dura luni de zile, în care spitalele sunt sufocate, iar medicina urbană pare tot mai departe de...

Investigaţii gratuite în prag de sărbători. Caravana cu Medici din Timişoara a ajuns în Ținutul Pădurenilor
Caraș-Severin: 10 mănăstiri de vizitat în minivacanța de Paște
Actualitate duminică, 20 aprilie 2025, 13:00

Caraș-Severin: 10 mănăstiri de vizitat în minivacanța de Paște

Asociația Banatul Montan le propune turiștilor în această mini vacanță un tur al celor mai cunoscute mănăstiri din județul Caraș Severin....

Caraș-Severin: 10 mănăstiri de vizitat în minivacanța de Paște
Actualitate duminică, 20 aprilie 2025, 09:20

Noutăți la Grădina Zoologică din Reșița: Lupi albi, lei, tigri și un pui de maimuță exotică

Grădina Zoologică „Ioan Crișan” din Reșița, inaugurată în 1965, este situată în nordul orașului, pe strada Parcului. Numele grădinii...

Noutăți la Grădina Zoologică din Reșița: Lupi albi, lei, tigri și un pui de maimuță exotică
Actualitate duminică, 20 aprilie 2025, 08:00

Medicul Mihaela Dalea avertizează cărășenii: „Atenție la alimentație după post”

După o perioadă îndelungată de post, în care organismul a fost obișnuit cu un regim alimentar bazat pe legume, fructe și alimente ușoare,...

Medicul Mihaela Dalea avertizează cărășenii: „Atenție la alimentație după post”
Actualitate duminică, 20 aprilie 2025, 08:00

Oul de Paști: simbol al vieții, tradiției și învierii în culturi diverse

Riturile de primăvară au stat la baza apariției oului de Paști, susțin cercetătorii. Aceste tradiții ancestrale au fost ulterior creștinate...

Oul de Paști: simbol al vieții, tradiției și învierii în culturi diverse
Actualitate sâmbătă, 19 aprilie 2025, 19:00

Tradiţii şi obiceiuri româneşti de Paşte

Învierea Domnului: Tradiții și obiceiuri românești cu semnificații puternice Învierea Domnului, cunoscută drept cea mai importantă...

Tradiţii şi obiceiuri româneşti de Paşte