Ascultă Radio România Reșița Live

Am obosit…

lunaplina

Am obosit; am obosit să mă tot lupt cu viața, cu proștii, cu nerecunoscătorii, cu lașii și impertinenții; am obosit. Am încercat de-a lungul timpului să-mi păstrez verticalitatea, să recunosc atunci când am greşit. Ba mai mult, am învățat să-mi cer și scuze; și nu s-a întâmplat nimic rău cu mine, ba din contră.

Am obosit doar, să văd atât de multă răutate, de mizerie sufletească, de ranchiună, de ură și perversiune. Am obosit să arăt cu degetul greșelile clasei politice făcute din neștiință, din lăcomie, lașitate sau prostie; am obosit.

Mă obosește răutatea din noi, perfidia și dorința unora de a fi mereu în față, de a fi ascultați, chiar dacă nu au nimic de transmis. Mă mai obosește lupta continuă pentru nimic; o luptă venită ancestral, din moși-strămoși, care aveau, spre deosebire de noi, o cauză, un țel. Am obosit.

Am obosit și mă doare să văd că nu reușim să deschidem ochii să privim în jur, să înțelegem ce se întâmplă, să gândim, nu mult, măcar puțin; am obosit să-mi văd semenii dormind, refuzând să se trezească la realitate. E poate şi acesta un mod de apărare pentru ei, pentru că realitatea vieţii nu concordă cu visele noastre.

Am obosit să tot repet că visele şi dorinţele noastre pot deveni realitate doar prin noi; doar dacă noi şi nimeni altcineva le vor transpune în practică. Abia atunci, când vom reuşi, vom învăţa cu adevărat să fim fericiţi.

Am obosit şi mă doare degetul să tot arăt ce nu e bun în jurul meu; am obosit să fiu singurul sau printre puţinii care o fac. Am obosit să tot încerc să ies din turmă, să fiu altfel, să gândesc, chiar că am obosit.

Acum, mă duc să-mi stâmpăr oboseala; să caut izvorul vieţii din poveşti, să prind puteri şi să mă lupt din nou cu viaţa, pentru mine şi pentru restul semenilor mei.

Pentru că indiferent de cât aş fi de obosit, pentru mine, pentru ei, pentru noi, trebuie să lupt. Atâta ştiu, atâta fac: mă lupt. Oricât de obosit aş fi.

Am obosit…

Articol editat de Mirabela Afronie, 18 decembrie 2015, 09:18 / actualizat: 18 decembrie 2015, 14:58

Am obosit; am obosit să mă tot lupt cu viața, cu proștii, cu nerecunoscătorii, cu lașii și impertinenții; am obosit. Am încercat de-a lungul timpului să-mi păstrez verticalitatea, să recunosc atunci când am greşit. Ba mai mult, am învățat să-mi cer și scuze; și nu s-a întâmplat nimic rău cu mine, ba din contră.

Am obosit doar, să văd atât de multă răutate, de mizerie sufletească, de ranchiună, de ură și perversiune. Am obosit să arăt cu degetul greșelile clasei politice făcute din neștiință, din lăcomie, lașitate sau prostie; am obosit.

Mă obosește răutatea din noi, perfidia și dorința unora de a fi mereu în față, de a fi ascultați, chiar dacă nu au nimic de transmis. Mă mai obosește lupta continuă pentru nimic; o luptă venită ancestral, din moși-strămoși, care aveau, spre deosebire de noi, o cauză, un țel. Am obosit.

Am obosit și mă doare să văd că nu reușim să deschidem ochii să privim în jur, să înțelegem ce se întâmplă, să gândim, nu mult, măcar puțin; am obosit să-mi văd semenii dormind, refuzând să se trezească la realitate. E poate şi acesta un mod de apărare pentru ei, pentru că realitatea vieţii nu concordă cu visele noastre.

Am obosit să tot repet că visele şi dorinţele noastre pot deveni realitate doar prin noi; doar dacă noi şi nimeni altcineva le vor transpune în practică. Abia atunci, când vom reuşi, vom învăţa cu adevărat să fim fericiţi.

Am obosit şi mă doare degetul să tot arăt ce nu e bun în jurul meu; am obosit să fiu singurul sau printre puţinii care o fac. Am obosit să tot încerc să ies din turmă, să fiu altfel, să gândesc, chiar că am obosit.

Acum, mă duc să-mi stâmpăr oboseala; să caut izvorul vieţii din poveşti, să prind puteri şi să mă lupt din nou cu viaţa, pentru mine şi pentru restul semenilor mei.

Pentru că indiferent de cât aş fi de obosit, pentru mine, pentru ei, pentru noi, trebuie să lupt. Atâta ştiu, atâta fac: mă lupt. Oricât de obosit aş fi.

Dan Agache

Sursă foto: acestblogdenervi.ro

Un premier numit…dorinţă
Editorial FM joi, 15 decembrie 2016, 11:45

Un premier numit…dorinţă

Aţi văzut vreodată o pisică încercând să-şi prindă coada? E un spectacol de tot hazul. Aleargă şi aleargă, se roteşte şi se tot...

Un premier numit…dorinţă
Războiul fratricid. Deviza: “Totul sau nimic!”
Editorial FM miercuri, 14 decembrie 2016, 12:07

Războiul fratricid. Deviza: “Totul sau nimic!”

Alegerile au trecut. Românii au votat. Harta României a devenit roşie. Toată lumea aşteaptă liniştea de după agitaţia politică a campaniei...

Războiul fratricid. Deviza: “Totul sau nimic!”
La pomul lăudat…
Editorial FM marți, 13 decembrie 2016, 13:33

La pomul lăudat…

Zarurile au fost aruncate. Social democraţii vor guverna, în alianţă cu ALDE şi probabil UDMR. Probabil zic, dar se poate şi fără....

La pomul lăudat…
Tăvălugul roşu
Editorial FM luni, 12 decembrie 2016, 13:24

Tăvălugul roşu

  PSD-ul a câştigat alegerile. Faptul în sine nu mai miră pe nimeni, pentru că atât sociologii cât şi analiştii politic îl dădeau ca...

Tăvălugul roşu
Editorial FM marți, 22 noiembrie 2016, 18:03

Lemn bun, lemn rău – aceeaşi cenuşă, dar nu aceeaşi flacără

Despre metoda de manipulare la români rămâne întotdeauna loc de… mai rău. Avem conștiință doar atunci când este vorba de apărarea...

Lemn bun, lemn rău – aceeaşi cenuşă, dar nu aceeaşi flacără
Editorial FM miercuri, 9 noiembrie 2016, 15:25

Ca la Ei la… nimenea

Motto: „Eu aş scrie peste Statele Unite astfel: Omul este un animal care fabrică unelte.” Petre Țuțea „Visul american nu li se...

Ca la Ei la… nimenea
Editorial FM joi, 3 noiembrie 2016, 17:36

„Aştept să crăpi”

Motto: „ Nu poate fi lege mai înaltă în jurnalism decât a spune adevărul şi de a-l face de ruşine pe diavol – şi de a rămâne...

„Aştept să crăpi”
Editorial FM vineri, 28 octombrie 2016, 06:34

Cu pumnul prin gura presei!

Legea Dragnea, care prevede scoatere a peste 100 de legi din plată, a trecut surprinzător de repede prin cele două camere ale Parlamentului...

Cu pumnul prin gura presei!