Prima pagină » Editorial FM » Meritocrație sau epurare tehnocrată?

Meritocrație sau epurare tehnocrată?

Articol editat de Daiana Rosca, 27 noiembrie 2015, 14:42

Una dintre tarele României continuă să fie lipsa oamenilor competenți în funcții decizionale. De câte ori nu am întâlnit șefi incompetenți numiți pe criterii politice sau de rudenie cu X ori cu Y; de câte ori nu ne-am lovit de un funcționar public ce printr-un concurs de împrejurări a ajuns într-o funcție cheie, decizională, iar autoritatea care i-a fost conferită pare a-l înobila într-n fel de mini-zeu. Acești oameni ajung mai devreme sau mai târziu să se considere buricul pământului; au impresia că întreaga galaxie se rotește în jurul lor, iar fără parafa sau semnătura lor, timpul se oprește în loc.

Mereu am spus că avem nevoie de oameni competenți în posturi cheie și ne-am trezit cu medici veterinari, foarte pricepuți de altfel, la industrie, cu ingineri la sănătate și cu profesori la interne. Oameni ce nu au nici o idee despre sectorul pe care trebuie, nu doar să-l conducă, ci să obțină și performanță.

Despre meritocrație, DEX-ul spune că este un sistem, în care se aleg persoanele talentate, cu scopul de a fi promovate pe baza realizărilor obținute. Acest principiu ar fi trebuit folosit și la numirea actualului executiv; ce a ieșit, am aflat în ședințele din comisii. Am fi avut nevoie de oameni performanți în domeniile lor de activitate. În locul unei analize pe criteria de competență, ne-am ales cu un guvern de tehnocrați, votați în bloc pe criterii politice; pentru că trebuia să treacă.

Asta e, a trecut, e în funcție și vom vedea cât de bine se descurcă fiecare ministru în zona sa de activitate. Acum însă, premierul Dacian Cioloș, a solicitat miniștrilor: “să facă evaluări în privința secretarilor de stat iar cei care nu au performat sau nu au viziuni compatibile cu ale miniștrilor să fi schimbați din funcție.”

Chestia asta îmi sună a epurare politică. Nu știu dacă și este, dar așa pare. Cum adică un ministru care nu are habar cu ceea ce înseamnă un minister, ajuns acolo pentru că l-a cunoscut pe X sau pe Y, votat la grămadă, pentru că trebuia să avem un guvern, ajunge să trieze personalul din subordine pe criteria de competență și viziuni de compatibilitate. Curat democrație, dacă ar fi să-l parafrazez pe nenea Iancu Caragiale.

Această încercare de a crea un sistem de specialişti de sus și până jos, e lăudabilă, atâta doar că în aceste aprecieri intervine subiectivismul în lipsa unor criteria clare de evaluare. Meritocrația de care vorbeam și la care speram de ceva vreme, se transformă încet dar sigur într-o epurare politică sau de competență și viziuni de compatibilitate.

Curat meritocrație, curat tehnocrație, curat democrație!