FRANŢA. RADICALIZARE. JIHAD
Articol editat de Valentina Adam, 19 noiembrie 2015, 06:52
Europa a ajuns la limita rationamentelor sale sociale de pîna acum, marcate de lipsa de decizie si relaxarea incredibila a unei generatii de lideri care, cu toate ca primise toate avertismentele, a preferat sa se ascunda dupa paravanul sacrosantelor drepturi ale omului.
Masacrul de vineri ridica, însa, numeroase semne de întrebare. Sînt pozitii care coindcid suta la suta cu pozitiile exprimate de unele miscari care deja au început sa cîstige alegerile în Europa. Din Franta si pîna în Ungaria si Bulgaria, din Norvegia si pîna în Italia, extrema dreapta sustine, practic, taciţ guvernele inbcapabile sa se adapteze, politic, noilor realitati: terorismul islamist este local, European, cu pasaport si vize Shengen! Vorbim, practic, de o ipocrizie generalizata.
Recrutarea si radicalizarea are loc pe fondul excluderii culturale a unui grup. Atentatele teroriste au modificaţ sau anulat chiar, o serie de drepturi si libertati, iar guvernele din întreaga lume se întrec în încalcarea drepturilor fundamentale ale omului cu scopul declarat initial de a preveni si stopa eventualele noi atacuri.
Cum s-a ajuns aici? Exista un mai vechi proces sociologic, consolidat în ultimele decenii. În a doua jumatate a secolului XX, s-a putut remarca o semnificativa crestere a migrarii musulmane în Vest. În vreme ce prima generatie de emigranti a cautat sa se integreze în noile patrii, si sa lupte pentru învingerea dificultatilor economice majore, asteptarile celei de-a doua si a treia generatie s-au soldat cu frustrari si neîmpliniri. Aceasta a determinat consolidarea înstrainarii lor de societatile Vestice. Xenofobia societatilor de adoptie din Vesţ dublata de somaj si de dificultatile de adaptare, a condus la aparitia si dezvoltarea unei infrastructuri islamiste, usor de folosit în potentiala globalizare si internationalizare a terorismului de factura islamica. O astfel de infrastructura culturala „straina de valorile europene” a atras „încordarea” societatii franceze în preajma musulmanilor, iar extremistii au primit o cantitate importanta de apa la moara motivatiei culturale!
În materie de terorism, concluzia expertilor independenti este unanima: Europa trebuie sa se teama NU de terorismul islamic de imporţ ci de auto-recrutarea si radicalizarea DIN INTERIORUL FRONTIERELOR EUROPENE, fenomen ce a luat o amploare deosebita mai ales pe fondul excluderii culturale a unui grup. Iar prezenta tot mai mare a strainilor pe teritoriul Frantei are efectul „excluderii culturale” a unor bastinasi! Europa aceasta pe care o stim, cu discursul sau despre multiculturalism, multilingvism si protectia lor absoluta este adusa în fata constatatului esec.
Mario Balint
