Dezastru agricol în Caraş-Severin. Seceta a afectat culturile în procent de 90%
În condiţiile lipsei precipitaţiilor, pentru un anumit interval de timp, se instalează seceta atmosferică. Lipsa îndelungată a precipitaţiilor determină uscarea profundă a solului şi instalarea secetei pedologice. Asocierea celor două tipuri de secetă şi diminuarea resurselor subterane de apă determină apariţia secetei agricole care duce la reducerea sau pierderea totală a culturilor. România se confruntă cu acest fenomen de peste 100 de ani. Statistic, s-a constatat faptul că din 100 de ani, 60 au fost secetoşi. Viitorul nu sună bine, deoarece, odată cu încălzirea globală cresc şi temperaturile, iar seceta va afecta în continuare agricultura României, şi aşa subdezvoltată. Ce este de făcut? Implementarea urgentă a programelor de finanțare pentru irigații, dacă există așa ceva la nivelul țării noastre. Să nu uităm, ca astăzi, din cele peste 9 milioane de hectare de teren arabil, sunt prevăzute cu sisteme de irigaţii de aproximativ 400.000 de hectare, şi nici acestea nu sunt irigate în totalitate. În 1989, aproape 3 milioane de hectare de culturi agricole erau asigurate cu sisteme de irigații. Porumbul și floarea soarelui, cele mai afectate culturi. Pentru condiţiile din ţara noastră, cantitatea minimă de precipitaţii pentru întreaga perioadă de vegetaţie a porumbului este de 250-300 mm, iar cea optimă între 300-380 mm cu repartizare pe luni: 60-80 mm în mai, 100-120 mm în iunie, 100-120 mm în iulie şi 40-60 mm în august. (Hardy Cvoica)
Articol editat de Gerhard Chwoika, 10 august 2015, 10:30 / actualizat: 10 august 2015, 13:16
Situaţia culturilor agricole, în special a porumbului, din Caraş-Severin, afectate de secetă, este una foarte gravă, spune Liviu Munteanu – specialist în agricultură la nivelul Consiliului judeţean. Producţiile sunt compromise în procent de până la 90%. Precipitaţii însemnate nu au mai fost înregistrate de la sfârşitul lunii iunie, iar culturile nu au beneficiat de apă în fenofazele de vegetaţie aferente lunilor iulie şi augusţ ceea ce înseamnă un dezastru agronomic, subliniază Liviu Munteanu. Potrivit acestuia, în zonele Răcăşdia, Berlişte, Vrani, Vărădia culturile de porumb sunt compromise în proporţie de 60 până la 80 la sută, iar la Biniş, Doclin şi Măureni pierderile sunt de peste 90%. În perioada următoare, o comisie mixtă, constituită la nivelul judeţului va face o evaluare a efectelor secetei, însă acest fenomen de secetă pedologică, statistic văzut, este de nestopat în ultimii 60 de ani. Influenţă va avea şi asupra lucrărilor agricole de toamnă, creeând probleme majore la înfiinţarea culturilor de păioase, a mai spus specialistul în agricultură.
În condiţiile lipsei precipitaţiilor, pentru un anumit interval de timp, se instalează seceta atmosferică. Lipsa îndelungată a precipitaţiilor determină uscarea profundă a solului şi instalarea secetei pedologice. Asocierea celor două tipuri de secetă şi diminuarea resurselor subterane de apă determină apariţia secetei agricole care duce la reducerea sau pierderea totală a culturilor. România se confruntă cu acest fenomen de peste 100 de ani. Statistic, s-a constatat faptul că din 100 de ani, 60 au fost secetoşi. Viitorul nu sună bine, deoarece, odată cu încălzirea globală cresc şi temperaturile, iar seceta va afecta în continuare agricultura României, şi aşa subdezvoltată. Ce este de făcut? Implementarea urgentă a programelor de finanțare pentru irigații, dacă există așa ceva la nivelul țării noastre. Să nu uităm, ca astăzi, din cele peste 9 milioane de hectare de teren arabil, sunt prevăzute cu sisteme de irigaţii de aproximativ 400.000 de hectare, şi nici acestea nu sunt irigate în totalitate. În 1989, aproape 3 milioane de hectare de culturi agricole erau asigurate cu sisteme de irigații. Porumbul și floarea soarelui, cele mai afectate culturi. Pentru condiţiile din ţara noastră, cantitatea minimă de precipitaţii pentru întreaga perioadă de vegetaţie a porumbului este de 250-300 mm, iar cea optimă între 300-380 mm cu repartizare pe luni: 60-80 mm în mai, 100-120 mm în iunie, 100-120 mm în iulie şi 40-60 mm în august. (Hardy Cvoica)