Hyperion pe drumurile de fier din România

Articol editat de Gerhard Chwoika, 29 iulie 2015, 10:00

Trenul Hyperion – primul tren electric de mare viteză din România, deși e proiectat să circule cu o viteză de 160 km/ oră, trebuie să respecte restricțiile de viteză impuse de CFR și rulează cu viteză redusă. Constructorul trenului susține că trebuie făcute investiții în infrastructura feroviară.

Trenul Hyperion circu­­lă deja pe căile ferate române, iar compania producătoare va scoate pe piață, toamna aceasta, a doua ramă electrică fabricată la Craiova. De data aceasta, softurile care acționează comenzile trenului sunt produse tot în Bănie. Prezent la emisiunea „Economia Sudului“ de la Alege TV, reprezentantul Softronic, consultantul Radu Zlatian, a atras atenția asupra unei probleme pe care o întâmpină producătorul local: băncile sunt extrem de reticente în a finanța producția de trenuri electrice la Craiova.

Grupul de firme Softronic din Craiova produce încă un tren electric în Bănie, care va circula chiar anul acesta pe căile ferate române. După succesul înregistrat de primul tren Hyperion, cel de-al doilea tren va fi realizat în fabrica Softronic într-un interval mai scurt. „Acest al doilea tren electric va fi gata în câteva luni“, a spus Radu Zlatian, consultant pentru Softronic, în cadrul emisiunii „Economia Sudului“ de la Alege TV. Acest al doilea tren va fi introdus pe ruta Craiova-București-Brașov, în timp ce primul tren electric produs la Craiova, Hyperion, va fi scos de pe această rută de la 1 august și introdus pe ruta Craiova-București-Constanța. Capacitatea maximă a trenului este de 188 de locuri pe scaune, dar mai încap 30-40 de persoane în picioare, a spus reprezentantul constructorului. Biletele se pot rezerva on-line sau de pe telefon, iar plata se poate face la urcarea în tren.

Dacă, în cazul primului tren Hyperion, aplicațiile software care acționează comenzile trenului electric au fost importate, pentru cel de-al doilea tren se vor produce la Craiova inclusiv aceste softuri. Grupul Softronic a înființat altă firmă, Romtronic, care se ocupă cu crearea aplicațiilor software pentru viitoarele trenuri electrice care se vor produce la Craiova.
Potrivit consultantului Radu Zlatian, trenul este integrat în proporție de 50-60% în Craiova, iar restul componentelor sunt importate din Italia, Elveția, Germania, Polonia și chiar și din China (scaunele provin din țara asiatică). În țară se produc părțile metalice și alte repere.

O ramă electrică de talia Hyperion costă în jur de cinci milioane de euro, iar investiția se amortizează în șapte-opt ani, în anumite condiții de ocupare cu pasageri de peste 50%. „Ca să termini un astfel de tren ai nevoie de ajutor. Un tren nu este o joacă. Condițiile de funcționare ale unui tren sunt foarte dure. Nu poți să te joci cu viața pasagerilor și sigur că trebuie respectate o serie de condiții restrictive, foarte greu de îndeplinit dacă nu ai experiență în domeniu. Sunt condiții specifice legate de rezistența mecanică“, a spus Radu Zlatian, în cadrul emisiunii „Economia Sudului“. Practic, de la idee până la apariția trenului electric au trecut trei ani. Apoi a mai durat până s-a pus pe șine și a ajuns să transporte pasageri. „Sigur că în această perioadă ai nevoie să te finanțeze cineva“, a precizat Zlatian, care a adăugat că în ultima perioadă băncile au fost foarte reticente în a finanța producția de trenuri electrice la Craiova, dat fiind riscul asumat. El a menționat că instituțiile de credit ar trebui să fie mai deschise către firmele care fac producție de mare valoare, în această parte a țării.
Există riscuri economice foarte mari când te împrumuți de la bancă de o astfel de sumă pe termen lung, pentru a produce un tren electric, consideră băncile.

Grupul Softronic ar putea produce trei-patru trenuri pe an, dacă ar avea finanțare și forță de muncă suplimentară.

Hyperion a fost proiectat să circule cu 160 km/oră, dar din cauza stării liniilor de cale ferată trenul modern merge foarte încet și nu a atins niciodată viteza maximă. Degeaba avem un tren modern dacă infrastructura feroviară lasă de dorit. Din cauza caniculei există restricții de viteză pe calea ferată chiar și pentru Hyperion, fapt ce face ca trenul să întârzie o jumătate de oră sau chiar mai mult. „Aceste restricții sunt mai mari în România decât în alte țări, din cauză că infrastructura este într-o stare foarte proastă. Acest lucru se vede dacă vom face următoarea comparație: atunci când s-a dat în funcțiune calea ferată de la Craiova la București, prin Caracal-Roșiori, trenurile rapide de pasageri făceau două ore și 20 de minute. În momentul de față, un tren echivalent face trei ore și un sfert. Și nu pentru că nu ar putea să meargă mai repede, ci pentru că nu are pe unde“, a declarat consultantul firmei Softronic.

Reprezentantul grupului Softronic a precizat că ar fi oportună reducerea contribuțiilor sociale plătite de angajați și angajatori către stat, aceasta fiind o măsură fiscală benefică pentru mediul de afaceri, care ar stimula menținerea locurilor de muncă și crearea altora noi.

Grupul Softronic este compus din patru firme care se susțin una pe alta pentru producerea de locomotive și de trenuri electrice, dar și pentru comercializarea de alte componente din domeniul feroviar. Firma cea mai importantă din grup, care este și producătoarea trenului electric, este Softronic SRL, care deține și atelierele de fabricație a componentelor electronice. Există Softrans SRL, care este operatorul feroviar al grupului Softronic, dar se ocupă și cu transportul de mărfuri pe căile ferate. Cea de-a treia firmă din grup este Compania de Mecanică Feroviară, unde se produce locomotiva Transmontana. Cea de-a patra firmă este Romtronic SRL, despre care spuneam că va produce toate aplicațiile software pentru noul tren „Made in Craiova“, care va ieși pe porțile fabricii din Bănie în toamna acestui an.

Grupul Softronic produce la Craiova și locomotiva electrică Transmontana. Deși s-au realizat 22 de astfel de locomotive, doar una a putut fi vândută către CFR, din cauză că operatorul feroviar român a invocat lipsa finanțării, deși necesitatea înnoirii parcului de locomotive există. Restul locomotivelor produse în Bănie de Softronic au ajuns la export în Ungaria sau au fost cumpărate de către Deutsche Bahn România – divizia românească a unuia dintre cei mai mari operatori de logistică și transport din lume. Deutsche Bahn folosește locomotivele „Made in Craiova“ pe căile ferate din alte state. Grupul Softronic intenționează să creeze un joint-venture cu grupul ungar LAC, astfel încât locomotivele să fie produse la Craiova, apoi să fie vândute de grupul din Ungaria. Deși documentele au fost perfectate între companiile craioveană și ungară, demararea acestui joint-venture întârzie să apară din cauză că nu există, momentan, piață de desfacere. Piața europeană de profil este extrem de concurențială în ultima perioadă, iar un astfel de business cu grupul ungar poate fi viabil doar atunci când este asigurată și vânzarea locomotivelor.

Sursa: Softronic