RĂZBOI PENTRU RESURSE?

Articol editat de Mirabela Afronie, 28 iulie 2015, 12:29

Kremlinul crede că după 2025 se va declanşa un război global pentru resurse, iar criza ukraineană a fost gîndită de SUA pentru a împiedică Rusia să se pregătească pentru o astfel de evoluţie, a declarat expertul militar rus Pavel Felgengauer – cunoscut pentru atitudinea sa critică la adresa preşedintelui Vladimir Putin şi a elitelor politice şi militare ale Rusiei -, într-un interviu acordat la sfîrşitul săptămînii trecute publicaţiei ukrainene Apostroph.
Încă în februarie 2013, şeful Statului Major al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, declarase că urmează un nou război global de amploare, a spus el. Aşa-zisul război pentru resurse. Undeva după 2025 sau 2030, o catastrofă totală se va întîmpla, va fi o penurie groaznică de resurse naturale: petrol, gaze, apă etc. Ca urmare, va începe un război global sau o serie de conflicte regionale, în care ţările şi popoarele vor lupta pentru resurse. Se aşteaptă ca asupra Rusiei să se năpustească din toate părţile, avînd în vedere teritoriul său imenş bogat în tot felul de resurse, a explicat Felghengauer teoria ce predomină în aceste zile la Kremlin.
În acest sens, Rusia a adoptat un program de reînzestrare a armatei în valoare de multe trilioane de ruble în scopul reînarmării şi pregătirii pentru acest război, mai explică el. Despre aceasta Putin vorbeşte destul de des. Americanii, chipurile, au pus la cale totul pentru a nu permite Rusiei să se pregătească de războaiele viitoare.
În acelaşi timp, în opinia sa, Kremlinul ar dori o nouă Ialta şi împărţirea Ukrainei în două: partea de vest să fie sub controlul Occidentului, iar cea de est să fie sub control rusesc. Şi după cum Putin şi-a schimbat recent poziţia şi a recunoscut util Pactul Ribbentrop-Molotov, încheiat în 1939 de URSS şi Germania nazistă, se poate spune că şi-ar dori un Pact Molotov-Ribbentrop 2, a declarat expertul rus în interviul din Apostroph, subliniind că Moscova îşi doreşte foarte mult să se aşeze la masa tratativelor cu Occidentul pentru a pune harta pe masă şi a începe împărţeala.
În Africa, preşedintele zimbabweean Robert Mugabe a avertizat în luna mai 2015, la Harare, serviciile de intelligence africane împotriva tentativelor Occidentului de a provoca conflicte pentru a exploata vastele resurse naturale ale continentului în scop propriu. Conflictele din Africa sînt în mare parte influenţate de fostele puteri coloniale care vor să continue să deturneze în profitul lor resursele continentului, a declarat Mugabe în faţa unor responsabili africani din domeniu spionajului, prezenţi la reuniunea lor anuală. Foştii noştri colonizatori continuă să manipuleze instituţiile şi convenţiile internaţionale pentru a justifica intervenţii militare unilaterale în ţări africane, avînd drept scop esenţial facilitarea extragerii resurselor noastre naturale, a denunţat liderul zimbabweean. Aceste scenarii de conflict au sporit posibilitatea revenirii prezenţei trupelor străine pe continentul nostru, a subliniat Mugabe. Occidentalii încearcă să se justifice prin existenţa unor situaţii în care Africa este incapabilă să îşi gestioneze propriile probleme, a mai spus şeful de stat.
Nesigurnţa generată de jocul pieţei este terenul fertil al unui pachet substanţial de ameninţări economice care pot fi considerate ameninţări la adresa securităţii naţionale a unor state. Accesul la resurse este vital. Epuizarea acestora de către naţiunile sărace, în contextul menţinerii creşterii demografice, va determina mari fluxuri migratoare. Apa potabilă este, după hidrocarburi, a doua resursă vitală a omenirii! Conflictele de muncă, inter-confesionale sau inter-etnice sînt tot atîtea riscuri de securitate non-militară. La acest nivel, societatea civilă şi organizaţiile non-guvernamentale joacă un rol important, de cele mai multe ori NU în beneficiul statului gazdă. Corupţia şi economia subterană, crima organizată, traficul de persoane şi drogurile (a doua afacere la nivel mondial!), pandemiile, siguranţa alimentară sînt alte tipuri de ameninţări şi riscuri de securitate. De asemenea, nu trebuie minimalizate nici accesul la educaţie şi sănătate al unor naţiuni, sau accesul la medicamente şi politica corporatistă de repartizare a acestora. (Mario Balint)

Foto: 0-Salgado-Gourma-Rharous-Mali