Prima pagină » Fapt divers » O româncă, sclavă într-un harem otoman, a ajuns în aristocraţia britanică şi s-a transformat într-o exploratoare de succes

O româncă, sclavă într-un harem otoman, a ajuns în aristocraţia britanică şi s-a transformat într-o exploratoare de succes

Florica Maria Sas s-a născut la data de 6 august 1841 în localitatea Aiud din judeţul Alba. Povestea de viaţă a acestei femei ar putea oricând să stea la baza unui film de succes. Florica din Aiud este cunoscută ca şi Lady Florence Baker, o excepţională exploratoare. Ea a fost nevasta cunoscutului explorator britanic Sir Samuel White Baker, alături de care a călătorit spre izvoarele Nilului până la lacul Albert din Africa.

Copilăria Floricăi Sas a fost una grea. Ea a fost răpită şi transformată în sclavă într-un harem otoman. De aici a apărut şi dorinţa ei de a duce o campanie de-a lungul Nilului împotriva comerţului cu sclavi negri. Curajul ei şi povestea sa de viaţă a făcut ca Florica Sas să câştige respectul britanicilor şi să fie acceptată în cele mai înalte cercuri ale societăţii Regatului Unit al Marii Britanii.

Lady Florence Baker născută cu numele de Florica Maria Sas a rămas orfană încă de la vârsta de şapte ani, iar din cauza Revoluţiei de la 1848 a fost forţată să plece din casa sa din Transilvania. Deşi era doar o copilă, Florica a fost răpită dintr-o tabără de refugiaţi şi crescută într-un harem din Imperiul Otoman, iar la vârsta de 18 ani a fost oferită spre vânzare ca şi sclavă.

Ea ar fi trebuit să părăsească licitaţia alături de Paşa din Vidin (un oraş din actuala Bulgarie), care a oferit cea mai bună ofertă. Florica ar fi urmat să trăiască închisă într-un palaţ devenind una dintre cadânele acelui paşă, însă, spre norocul ei, a fost salvată de Sam Baker. Aventurierul englez, destul de bogat, s-a întâmplat să fie în public. Acesta s-a îndrăgostit pe loc de românca ce era foarte tânără, foarte frumoasă şi foarte supărată în acel moment.

Baker a reuşit să i-o fure acelui paşă pe frumoasa Florica, iar împreună au fugit în Imperiul Austro Ungar, pentru a fi în siguranţă. În mod neaşteptaţ iubirea la prima vedere dintre cei doi s-a transformat într-o dragoste de durată.

Din sclavă, Florica s-a transformat într-o exploratoare de excepţie

Aceştia au început să organizeze împreună expediţii periculoase pe teritoriul continentului african, ei participând la una dintre cele mai mari descoperire geografice ale vremii: zona de izvorâre a râului Nil. Dacă la început i-a fost confidentă, iar mai apoi colegă explorator, în cele din urmă Florica a devenit soţia lui Sam Baker. Ea l-a ajutat pe britanic să facă descoperiri geografice care s-au dovedit cruciale pentru ca Anglia să înţeleagă modul cum se schimbă peisajul african.

Descoperirile lor au fost amplu recompensate, cu o medalie de aur de la Royal Geographical Society şi cu oferirea gradului de cavaler pentru Sam. În scurt timp, soţii Baker au trebuit să se confrunte cu şicanele societăţii britanice. Când au apărut zvonuri despre trecutul neconvenţional al Floricăi şi despre legitimitatea căsătoriei lor, Sam şi Florence s-au folosit de farmecul şi graţia lor, reuşind să arate că românca era o soţie perfectă, modestă şi respectuoasă.

Sir Sam şi Lady Florence Baker au fost primiţi în înalta societate britanică de către prinţul şi prinţesa din Ţara Galilor. Numai Regina Victoria a avut o atitudine mai distantă, deoarece considera că Florica a întreţinut relaţii intime cu soţul ei înainte de căsătorie, aşa cum s-a şi întâmplat de fapt. Bogaţi şi acceptaţi de către aristocraţi, Florica şi Sam nu mai erau nevoiţi să-şi rişte vieţile prin tot felul de expediţii periculoase. Totuşi, viceregele Egitului le-a înaintat o ofertă tentantă pentru a se întoarce în Africa. Soţii Baker au acceptat astfel o sarcină aproape imposibilă: de a stopa comerţul cu sclavi negri ce a distrus viaţa a mii de africani şi care hrănea traficul cu sclavi din Imperiul Otoman.

Deşi au beneficiat de o mică armată, Florica şi Sam au dus ani buni o campanie curajoasă, ce a reprezentat un război deschis împotriva unui sistem lacom şi înrădăcinat. Această luptă purtată de soţii Baker au scos la iveală ororile comerţului cu sclavi negri, o componentă fundamentală a sistemului economic şi politic al Imperiului Otoman.

Antropologul Pat Shipman a scris o carte bazată pe expediţiile Floricăi

Reconstruind jurnale, documente, hărţi şi fotografii, antropologul Pat Shipman a reuşit să scrie cartea „În inima Nilului”, o cronică despre un viaţa unui explorator formidabil, plin de compansiune şi foarte neobişnuit – o femeie ce a înfruntat viaţa, iubirea şi războiul alături de unele dintre cele mai dure persoane din istorie. Lady Florcence Baker a murit la data de 11 martie 1916, în Newton Abbot, pe teritoriu englez.

Imediat după moartea ei, în „The Times” a apărut o ştire despre moartea româncei şi povestea sa excepţională de viaţă. “Lumea n-a băgat de seamă. Ştirea morţii doamnei Baker a trecut pe locul doi. Pentru că, în ziua în care Lady Baker a trecut în nefiinţă, opt oameni au fost ucişi la Verdun. Din păcate, povestea unei foste sclave, care a scăpat din harem şi a explorat Africa, a călătorit în lumea largă alături de iubirea ei, a părut un lucru mai puţin important”, nota prestigiosul cotidian britanic.

În afară de multiplele expediţii din Africa, Florica l-a însoţit pe soţul ei şi în expediţiile din Cipru şi Japonia. Dacă la vârsta de 18 ani ea vorbea deja patru limbi: româna, maghiara, germana şi turca, până la sfârşitul vieţii aceasta a mai învăţat engleza, araba şi kiswahili (limbă vorbită de persoanele din Africa Centrală şi de Est).