Adormirea Maicii Domnului sau „Paştile verii” reprezintă cea mai mare sărbătoare închinată Sfintei Maria, în mai multe oraşe fiind organizate cu acest prilej procesiuni cu icoane şi pelerinaje, dar şi manifestări artistice.

Biserica Ortodoxă şi Catolică cinsteşte la 15 august Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare numită în popor şi Uspenia sau Sfânta Maria Mare. Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria, dar mărturii despre existenţa ei nu există decât începând din secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului începe să se dezvolte foarte mult, mai ales după Sinodul IV Ecumenic, care a hotărât că Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu.

Despre simbolistica zilei, pr. Petru Berbentia – parohul Bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din cartierul Lunca Bârzavei al municipiului Reşiţa:

În seara dinaintea sărbătorii se săvârşesc în toate bisericile Vecernia cu Litie şi chiar Privegherea întreagă, adică şi slujba Utreniei, urmată de cântarea Pohodul Maicii Domnului.

Principala sărbătoare a Sfintei Maria, din 15 august, se numeşte oficial în biserica romano-catolică „Ridicarea la Ceruri a Fecioarei Maria”, iar în bisericile ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului”. Recent, biserica anglicană a introdus „Sărbătorirea Binecuvântatei Fecioare Maria” la aceeaşi dată.

În 15 august este celebrată şi Ziua Marinei, Sfânta Maria fiind ocrotitoarea marinarilor. La malul mării, dar şi în oraşele dunărene sunt organizate, de Sfânta Maria, manifestări religioase, artistice şi culturale.

De Sântămaria Mare se adună ultimele plante de leac, putându-se afla cum va fi toamna ce se apropie, şi se culeg flori care se pun la icoana Fecioarei Maria, considerându-se că apoi sunt bune de leac.

Între cele două sărbători dedicate Sfintei Maria – 15 august şi 8 septembrie, când se sărbătoreşte Naşterea Maicii Domnului – este timpul prielnic semănării grâului.

De la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului se redeschide perioada în care se pot face nunţi, încep târgurile şi iarmaroacele de toamnă, dar şi praznicele de pomenire a morţilor.

Mai multe lăcaşuri de cult din Episcopia Caransebeşului care o au ca ocrotitoare pe Maica Domnului îşi serbează astăzi hramul.

În Protopopiatul Caransebeş acest hram îl poartă bisericile din: Glimboca, Iaz, Ilova, Maciova, Mâtnicu-Mare, Petroşniţa, Prisian, Rugi, Vălişoara, Zăvoi, iar în Protopopiatul Reşiţa, parohiile: Reşiţa Montană, Oraviţa Montană, Cârnecea, Doman, Bocşa Română II, Broşteni, Calina, Ciclova Montană, Ciudanoviţa, Ersig, Doclin, Gherteniş, Izgar, Jitin, Măureni, Mercina, Ocna de Fier, Scăiuş, Târnova şi Valeapai.

În protopopiatul Băile-Herculane vor fi în sărbătoare parohiile: Cornea, Cornereva, Plugova, Prilipeţ, iar în protopopiatul Moldova Nouă, parohiile: Moldoviţa, Macovişte, Nicolinţ, Răcăşdia, Slatina-Nera şi Moldova Nouă II.

Sărbătoare va fi şi la Mănăstirea Teiuş din Caransebeş, lăcaş de cult care-şi va sărbători hramul. Aşa cum se obişnuieşte în Banat, rugile vor avea loc timp de două zile, vineri 15 şi sâmbătă 16 august, iar în mai multe localităţi praznicul va fi însoţit de tradiţionala rugă a satului.

În ziua Sântămariei Mari, la mai multe mănăstiri au loc procesiuni cu icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului şi pelerinaje.

Sursa foto: basilica.ro

(Hardy Cvoica)