Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] LA MULȚI ANI, Margareta Pâslaru!

„Cheia fericirii e dragostea de oameni ce o dai fără să ceri nimic în locul ei”, mărturiseşte aniversata zilei, Margareta Pâslaru născuta într- o familie de artişti intr-o zi de 9 iulie. Bunicul său, Ion Dimitriu-Bârlad, al cărui bust a fost expus în cadrul mini-expoziţiei “Portrete de familie” din timpul lansării volumului “Eu şi Timpul. Viaţă, vocaţie, viziune”, a fost un sculptor renumit; bunica sa cânta la pian şi picta în stil impresionist; mătuşa era balerină, iar mama, cântăreaţă de operă, Margareta Pâslaru a moştenit, la rândul ei, înclinaţiile spre artă, ştiind să cânte, să danseze, să creeze costume şi să interpreteze roluri interesante, având adesea alături artişti remarcabili ce au rămas în inimile oamenilor. Artista a făcut film, a cântat, a compus şi toată viaţa sa a pecetluit-o în slovele unei cărţi “Eu şi Timpul. Viaţă, vocaţie, viziune”,ca pe o mărturie ce pogoară aripa timpului într-o adiere a unui destin extraordinar, confruntat cu graţia totală a menirii sale artistice.

Articol editat de Radio Resita, 9 iulie 2018, 11:27 / actualizat: 8 iulie 2019, 23:26

Titlul volumului a fost ales, după cum declară chiar Margareta Pâslaru, ca urmare a obsesiei sale pentru ireversibilul TIMP, ce a urmărit-o încă de la vârsta de 9 ani, când a conştientizat că “nu va mai serba niciodată 9 ani la 9 iulie”. Această preocupare a continuat prin cântecele compuse de-a lungul timpului: “Ceasul vrăjitor” (1967), “Timpul” (1970), “Eu şi Timpul” (1980). Momentul decisiv pentru alegerea titlului cărţii autobiografice a rămas, însă, emoţionanta redescoperire, la 69 de ani, a bustului realizat de Corneliu Medrea, bust ce o reprezenta chiar pe artistă la 19 ani.

Despre rolul radioului românesc în cariera domniei sale mărturiseşte:

„Radioul a fost primul contact cu ascultătorii din toată țara. În anul 1958 cântam la Casa de Cultură, m-a remarcat Ileana Pop de la TV și am fost selecţionată. George Grigoriu m-a ascultat tot atunci şi mi-a compus „Chemarea mării” – prima înregistrare la RADIO în anul 1959. A rezonat în toată ţara. Ascultătorii au remarcat timbrul vocal, sinceritatea interpretării. Publicul fidel, reciprochează iubirea dăruită prin actul artistic… Cei mai importanți compozitori care au sprijinit cariera mea artistică sunt George Grigoriu, Radu Șerban și Temistocle Popa. Primul disc Electrecord în anul 1961 a bătut recordul vânzărilor.Muzica are avantajul de a fi accesibilă instantaneu peste mări şi ţări, la orice oră din zi şi noapte, in vârful muntelui, ori la malul mării, prin radio. Are limbajul internaţional – cel al sufletului. ”

Despre pubilcul pe care-l slujește, afirmă:

„Publicul a reţinut originalitatea, ceea ce l-a atras. Am fost aleasa unor valoroşi compozitori, regizori de teatru şi film, ceea ce a creat un produs artistic apreciat, admirat. Au contribuit şi propriile creaţii vestimentare, care au completat creaţia muzicală. Idealul meu era de a deveni , cum se spunea pe atunci, un actor total acela care cântă, dansează , compune, se acompaniază la un instrument, acela care prin acest recital complet suplinește o întreagă distribuție.Viata artistică dăruită publicului continuă prin creații propri, muzica populară, emisiuni radiofonice, cartea ‘Eu si Timpul’, susținerea tinerilor și acțiuni în folosul societății.Sărbătorirea de la Uniunea Compozitorilor cât și aniversarea a peste o jumătate de veac de la înregistrarea primului meu disc, m-au emoționat profund. Recunoașterea și aprecierea colaboratorilor manifestată prin „Trofeul Electrecord”, prezența admiratorilor veniți din toate colțurile țării cu brațe de flori, au încoronat soclul pe care am cântat peste jumătate de veac în stil ‘pâslăresc’. Sute de melodii, printre care ale celor 65 de compozitori care mi-au încredintat piesele lor, unii scriind special pentru mine, altele preluate din repertoriul internațional – filme, compoziții, muzică și text, sau inspirate de versurile poeților, au adus bucurie milioanelor de ascultători și continuă să atragă alte generații pe You Tube, Twitter, LinkedIn Facebook.Cred că fiecare artist creează o treaptă ce servește la urcușul noilor talente.”

Margareta Pâslaru este implicată în foarte multe acțiuni de caritate ,de susținere, un adevărat model pentru întreaga societate civilă, exprimându-și astfel altruismul și generozitatea.

„Faptul că  donez încă  din anul 1993 drepturile de autor rezultate  din vânzarea CD-urilor, ajută cauze meritorii. Muzica înseninează sufletul de la leagăn şi până la mormânt; aceasta am încercat şi eu să fac în viaţă, prin şi pentru dumneavoastră“, mărturisește distinsa artistă.

Despre  România:

„Ţara este casa părintească, locul în care dăruiesc bucurii prin muzica, împărtăşesc experienţa călătoriilor în lume, fapte bune, de pildă conceptul importat „Banca de Alimente” pentru Crucea Roşie. Acela ce s-a născut cu suflet de artist simte profound durerile omeneşti… De aceea îşi foloseste darul alinând suferinţele altora, prin arta sa”

În numele  familiei de jurnaliști și ascultători  Radio România  Reșița vă mulțumim pentru tot și vă transmitem un sincer LA MULȚI ANI, Margareta Pâslaru !

„Vibrante energii creatoare, Radio Reşiţa! La Mulţi Ani fructuoşi! Voi felicita întregul colectiv, prin muzică. Margareta Pâslaru vă mulțumește pentru atenție!”

Anca Bica Bălălău

Etichete:
„File de tradiție”, expoziția lui Denis Țară readuce tradițiile românești în atenția publicului reșițean
Cultură marți, 8 septembrie 2026, 20:43

„File de tradiție”, expoziția lui Denis Țară readuce tradițiile românești în atenția publicului reșițean

Expoziția poate fi vizitată până în 18 septembrie 2026, în foaierul Centrului Universitar UBB Reșița. Publicul reșițean a avut ocazia să...

„File de tradiție”, expoziția lui Denis Țară readuce tradițiile românești în atenția publicului reșițean
Regizorul Iura Luncaşu „recidivează” la Reşiţa!
Cultură marți, 8 septembrie 2026, 18:18

Regizorul Iura Luncaşu „recidivează” la Reşiţa!

Regizorul laureat al Premiilor GOPO, pentru filmul ’’Ghinionistul’’, filmul românesc cu cele mai mari încasări în cinematografele...

Regizorul Iura Luncaşu „recidivează” la Reşiţa!
Expoziție foto-documentară la Muzeul Regiunii Porților de Fier: 130 de ani de la inaugurarea Canalului Navigabil SIP
Cultură marți, 8 septembrie 2026, 17:19

Expoziție foto-documentară la Muzeul Regiunii Porților de Fier: 130 de ani de la inaugurarea Canalului Navigabil SIP

Expoziția reunește peste 200 de imagini fotografice și documente care ilustrează transformarea Dunării și dezvoltarea navigației în zona...

Expoziție foto-documentară la Muzeul Regiunii Porților de Fier: 130 de ani de la inaugurarea Canalului Navigabil SIP
Germanii din Caraș-Severin, la Szuloki Falunap 2026. Artiștii reșițeni au reprezentat Banatul Montan în Ungaria
Cultură marți, 8 septembrie 2026, 11:10

Germanii din Caraș-Severin, la Szuloki Falunap 2026. Artiștii reșițeni au reprezentat Banatul Montan în Ungaria

O delegație culturală a Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin a participat, în perioada 4–6 septembrie 2026, la „Szuloki...

Germanii din Caraș-Severin, la Szuloki Falunap 2026. Artiștii reșițeni au reprezentat Banatul Montan în Ungaria
Cultură vineri, 4 septembrie 2026, 20:08

Casă memorială în Gârbovăț: dezvelirea şi sfinţirea plăcii dedicate locului naşterii academicianului Păun Ion Otiman

Pe fațada imobilului a fost amplasată o placă din marmoră care marchează legătura dintre localitatea natală și una dintre cele mai importante...

Casă memorială în Gârbovăț: dezvelirea şi sfinţirea plăcii dedicate locului naşterii academicianului Păun Ion Otiman
Cultură joi, 3 septembrie 2026, 08:48

Vernisaj de fotografie la Școala Pittner din Reșița. Victor Ioan expune un proiect despre memoria spațiilor industriale din Hunedoara

Centrul Cultural Școala Pittner din Reșița găzduiește joi, 3 septembrie 2026, de la ora 18:00, un nou vernisaj de fotografie. Invitatul lunii...

Vernisaj de fotografie la Școala Pittner din Reșița. Victor Ioan expune un proiect despre memoria spațiilor industriale din Hunedoara
Cultură joi, 3 septembrie 2026, 08:47

Expoziția „Gărâna 2026 – Atelier de creație”, la Muzeul Național al Banatului. 50 de lucrări semnate de 16 artiști

Expoziția „Gărâna 2026 – Atelier de creație” va fi vernisată joi, 3 septembrie 2026, de la ora 19.00, în mansarda B1 a Bastionului Maria...

Expoziția „Gărâna 2026 – Atelier de creație”, la Muzeul Național al Banatului. 50 de lucrări semnate de 16 artiști
Cultură miercuri, 2 septembrie 2026, 14:42

Teatrul de Vest Reșița, invitat la SEAS Constanța cu spectacolul „Oameni, locuri și lucruri”

Trupa Teatrului de Vest este invitată, joi 3 septembrie la SEAS – Stagiunea Estivală a Artelor Spectacolului – Constanța, cu...

Teatrul de Vest Reșița, invitat la SEAS Constanța cu spectacolul „Oameni, locuri și lucruri”