Motto: „Iubeşte-ţi profesiunea şi socoteşte-o cea mai frumoasă dintre toate, şi astfel izbânda va fi deplină”.Victor Babeș

O personalitate marcantă a științei românești și mondiale este savantul român Victor Babeș. S-a nascut pe  4 iulie 1854 la Viena şi a urcat în ceruri  pe 19 octombrie 1926.

Bacteriolog și morfopatolog român, membru al Academiei Române din anul 1893, este fiul deputatului Vincențiu Babeș, originar din Banat și al Sophiei Goldschneider,o austriacă ce provine dintr-o influentă familie vieneză. Vincențiu Babeș, tatăl său, care a fost director de școli peste 3 districte din Banat cu peste 500 de școli. Din sediul de la Lugoj , Vincențiu Babeș a trimis învățătorilor acelor vremuri grele circulare din care se desprindea dragostea pentru învățământul românesc și dorința de ridicare a prestigiului școlii românești.

„Ştiinţa este adevărul, este cunoaşterea şi întrebuinţarea forţelor naturii pentru fericirea omului”

Deși, inițial Victor Babeș s-a înscris la Conservator a renunţat în scurt timp deoarece sora sa, Alma, a decedat din cauza tuberculozei şi în urma acestei tragedii, tânărul Victor Babeş a decis să urmeze o carieră în medicină şi să ajute oamenii suferinzi, fapt pentru care a studiat medicina la Budapesta, apoi la Viena, unde și-a luat doctoratul.
Cariera științifică și-a început-o în Budapesta ca asistent în laboratorul de Anatomie Patologică.

În urma descoperirilor lui Louis Pasteur, este atras de microbiologie și pleacă la Paris unde lucrează un timp în laboratorul lui Pasteur, apoi cu Victor Cornil. Împreună cu acesta publică primul tratat de bacteriologie din lume, intitulat Les bactéries et leur rôle dans l’anatomie et l’histologie pathologiques des maladies infectieuses -, Bacteriile și rolul lor în anatomia și histologia patologică a bolilor infecțioase , în anul 1885.

În anii 1885 – 1886 lucrează în Berlin în laboratoarele lui Rudolf Virchow și Robert Koch.

În 1881 primește titlul de conferențiar, docent privat,  iar în anul 1885 postul de profesor asociat de Histopatologie la Universitatea din Budapesta.

În 1887 Victor Babeș este chemat la București ca profesor la catedra de Anatomie Patologică și Bacteriologie. Activitatea științifică a lui Victor Babeș a fost foarte vastă, cu un accent deosebit în problemele de tuberculoză, lepră, vaccinare anti-rabică și seroterapie anti-difterică. A demonstrat prezența bacililor tuberculozei în urina persoanelor bolnave și a pus în evidență peste 40 de microorganisme patogene. De o deosebită importanță este descoperirea unei clase de paraziți – sporozoari intracelulari nepigmentați – care cauzează febra de Texas la pisici și alte îmbolnăviri la animale vertebrate. La Congresul Internațional de Zoologie din Londra , în anul 1900, acești paraziți sunt clasificați în genul Babesia.

În 1892 publică împreună cu Gheorghe Marinescu și Paul Blocq un Atlas de Histologie patologică a Sistemului Nervos. A editat timp de mai mulți ani Analele Institutului de Patologie și Bacteriologie din București.

Victor Babeș, datorită formației sale științifice de bază, a creat concepția ce poate fi denumită “patomorfologia procesului infecțios”, sinteză a microbiologiei cu histopatologia.

Activitatea lui Babeș a influențat și dezvoltarea medicinei veterinare, imprimându-i orientări noi, strâns legate de obiectivele medicinei profilactice. Astfel, a introdus vaccinarea antirabică în România, ameliorând metoda prin asocierea, în cazurile grave, cu seroterapia.
Prin cercetările sale valoroase asupra antagonismelor microbiene, s-a situat printre precursorii ideilor moderne asupra antibioticelor.

În anul 1893 este ales membru titular al Academiei Române. A fost membru al Academiei Române, membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris și ofițer al Legiunii de Onoare din Franța.
Pe lângă activitatea științifică, Babeș a fost preocupat de îmbunătățirea stării sanitare a populației, în special în combaterea și prevenirea pelagrei. Studiind cauzele acestei boli, care (ca și tuberculoza) avea extindere în masă, a subliniat esența socială a acesteia și în 1907 a susținut:

“Leacul pelagrei, al acestei boli a mizeriei, al acestei rușini naționale, vi-l dau eu: împroprietărirea țăranilor”

De asemenea, Babeș s-a preocupat îndeaproape de problemele medicinii profilactice, abordând probleme ca: alimentarea cu apă a localităților, organizarea științifică a luptei antiepidemice etc.

Concepția sa filosofică, înscrisă pe linia materialismului este expusă în lucrările: Considerațiuni asupra raportului științelor naturale către filosofie ,1879 și Credință și știință în 1924. Babeș a combătut agnosticismul lui Kant, teoria ideilor înnăscute (ineismul) lui Descartes, apriorismul idealist al lui Schelling, precum și fideism. A susținut în mod consecvent caracterul obiectiv al lumii, al legilor naturii și al cauzalității. De asemenea, este fondatorul școlii românești de microbiologie.

Victor Babeș a pus bazele publicațiilor „Analele Institutului de Patologie și Bacteriologie“ (1889), „România medicală“ (1893) și „Archives des sciences médicales“ (1895).
Victor Babeş este fără îndoială asimilat, de multă vreme, în conştiinţa publică românească, cu prototipul savantului sobru, dedicat până la sacrificiu misiunii sale de cercetător şi dascăl, de binefăcător al oamenilor, în ultimă instanţă.

Mult mai puţină lume ştie însă că Babeş, datorită patriotismului său ce l-a făcut să accepte propunerea ministrului Învăţământului din România, D. A. Sturdza de a se stabili la Bucureşti şi de a pune aici bazele cercetării bacteriologice româneşti, a ratat probabil şansa de a deveni unul dintre primii laureaţi ai Premiului Nobel pentru medicină.

Victor Babeş a plecat la cele sfinte pe 19 octombrie 1926, în  București.

Epilog: „ Ştiinţa este adevărul, este cunoaşterea şi întrebuinţarea forţelor naturii pentru fericirea omului”.

Anca Bica Bălălău

Sursa-wikipedia