Președintele Klaus Iohannis a anunțat că retrimite la Curtea Constituțională legile justiției și că sesizează Comisia de la Veneția.
Klaus Iohannis: ”Astăzi despre legile justiţiei, dar haideţi să ne amintim un pic cum am ajuns până aici. În toamna lui 2016 a fost campanie electorală pentru parlamentare şi PSD-ul a îmbrobodit poporul cu un program numai lapte şi miere şi au câştigat alegerile şi au ajuns la guvernare.
Dar, a urmat cu totul şi cu altceva: a început asaltul asupra justiţiei din partea PSD. Atunci, probabil vă amintiţi, la începutul anului 2017, au venit cu acea infamă Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului 13. Acea ordonanţă am reuşit să o oprim împreună. Sute de mii de români, de bună credinţă, au protestat atunci în stradă pentru acest lucru.
Asaltul s-a mutat în Parlament, iar rezultatul demersului parlamentar, de modificare a legilor justiţiei, a ajuns acum şi în faza în care se cere promulgarea acestor legi. Procedura originală, ca să nu mă exprim altfel, graba lipsită de orice justificare şi modul autoritar în care s-au desfăşurat dezbaterile parlamentare au determinat, în final, foarte multă neîncredere.
Reforma justiţiei, cum este clamată de PSD, este în continuare contestată de asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi trezeşte mari îngrijorări ale partenerilor externi.
Nu putem să asistăm pasiv la o rescriere din mers a Constituţiei. Într-o democraţie autentică, separaţia puterilor în stat înseamnă colaborare constructivă pentru realizarea interesului public, respect reciproc între instituţii, dar mai ales echilibrul şi controlul reciproc dintre acestea. Legile justiţiei au rol esenţial în punerea în aplicare a acestor principii.
Întregul pachet legislativ a fost adoptat de Parlament, atenţie!, într-o săptămână şi apoi, natural, au fost necesare mai bine de 4 luni şi trei decizii ale Curţii Constituţionale pentru a corecta unele prevederi.
Toate acestea dovedesc faptul că rezultatul deliberărilor parlamentare ar fi avut de câştigat dacă textele ar fi fost mai bine fundamentate şi pe larg dezbătute.
Mă voi referi aşadar, în continuare, la cele trei legi. Este vorba de Legea 303/2004, referitoare la statutul magistraţilor; Legea numărul 304/2004 referitoare la organizarea judecătorească şi Legea 317/2004 referitoare la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, chiar dacă ele vor ajunge pe rând la promulgare.
Constat, chiar de la început, că ele nu sunt deplin adecvate nici cadrului constituţional intern şi nici standardelor europene în materie.
Unele dispoziţii ale legii de modificare, a Legii nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, au fost declarate neconstituţionale, în două rânduri.
Cu toate acestea, chestiuni referitoare la integritatea, o răspundere a magistraţilor, contravine în continuare Constituţiei, iar statutul procurorului este mult fragilizat.
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a venit deja la promulgare şi am constatat că în forma care a ajuns dup ce a fost odată reexaminată de Parlament încă mai ridică probleme.
Noile reguli privind admiterea în magistratură pot avea consecinţe importante asupra funcţionării instanţelor, cu riscul de a bloca actul de justiţie.
Apoi, sunt create noi structuri menite nu să eficientizeze justiţia, ci să timoreze magistraţii.
În paralel, sunt eliminate garanţii ale independenţei organizatorice a justiţiei prin creşterea rolului ministrului justiţiei în detrimentul CSM.
Nici Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii nu are o redactare mai fericită, căci ea instituie o segregare a garantului independenţei justiţiei prin transferul masiv de atribuţii de la plenul CSM la secţii, probabil după dictonul ‘divide et impera’. n mod evident, în forma în care se prezintă acum pachetul legislativ de modificare a legilor justiţiei nu corespunde nici exigenţelor unui stat de drept şi democratic, aşa cim Constituţia României proclamă emblematic în Articolul 1, şi nici aşteptărilor românilor, care îşi doresc o justiţie independentă, bazată pe lege şi neinfluenţabilă.
Am decis, ca atare să trimit întregul pachet înapoi la Curtea Constituţională şi, în paralel, să sesizez Comisia de la Veneţia.
De aceea fac un apel către Curtea Constituţională de a nu se grăbi si a conlucra cu organismul european, care contribuie de aproape 30 de ani la dezvoltarea unui patriomoniu constituţional comun în Europa şi care sprijină statele care doresc să pună structurile juridice şi instituţionale în acord cu standardele şi bunele practici internaţionale în materie de democraţie, proeminenţa dreptului şi a protecţiei drepturilor omului, inclusiv prin acordarea unui sprijin constituţional de urgenţă.
Sunt convins că judecătorii Curţii Constituţionale îşi respectă statutul de garant al supremaţiei legii fundamentale şi de apărători ai democraţiei prin drept, astfel încât vor avea toată deschiderea pentru un demers care îşi propune să asigure respectarea, în România, a principiilor şi valorilor democraţiei europene.
După ce Curtea se va exprima asupra acestor chestiuni, voi face o nouă analiză a legilor şi voi decide atunci dacă se impune o reexaminare.”
sursa RRA
