Dezvoltarea vestului ţării este frânată prin plafonarea alocării de locuri bugetate

53

Conducerea Universităţii de Vest din Timişoara este nemulţumită de decizia Ministerului Educaţiei care a redus numărul de locuri bugetate pe alte criterii decât cele de performanţă.

“Dincolo de pierderile infime, dar nedrepte, pe care Universitatea de Vest din Timişoara le înregistrează prin alocarea preliminară a locurilor bugetate, marea pierdere pe care o produc decidenţii guvernamentali Timişoarei şi regiunii de vest este blocarea dezvoltării, prin plafonarea de ani buni a numărului de locuri alocate universităţilor timişorene.

Întrucât dezvoltarea îşi are rădăcinile în educaţie, privim cu mâhnire şi scepticism plafonarea finanţării studiilor universitare, cu consecinţe dintre cele mai negative pentru viitorul nostru. De modul în care răspundem astăzi nevoilor de formare universitară depinde ritmul de dezvoltare pe termen lung al regiunii noastre, iar deciziile guvernanţilor de azi ne sunt categoric defavorabile.

Subfinanţarea universităţilor timişorene este un instrument perfid prin care vestul ţării este discriminat în raport cu celelalte zone şi regiuni. În timp ce economia şi structurile comunitare culturale, administrative şi civice sunt în dezvoltare accelerată în ultimii zece ani în Timişoara, finanţarea publică a locurilor bugetate pentru întregul centru universitar timişorean bate pasul pe loc, ceea ce înseamnă în realitate un regres permanent faţă de nevoile tot mai mari ale mediului economic local şi regional. Este suficient să privim dezechilibrul dintre creşterea accelerată a bugetului Timişoarei, care s-a triplat în ultimii zece ani, şi stagnarea numărului de locuri finanţate de către guvern în universităţile timişorene, pentru a înţelege că realitatea locală a depăşit cu mult politicile publice învechite ale celor de la centru.

Pentru a corela tendinţele de dezvoltare locală cu suportul educaţional, ţinta pe termen scurt şi mediu a Ministerului Educaţiei ar trebui să fie dublarea numărului de locuri bugetate public pentru centrul universitar timişorean. O astfel de decizie ar reuşi să corecteze eroarea din ultimii ani, când MEN a finanţat între 5 şi 6 mii de locuri în universităţile timişorene. Iată că nici acest guvern nu are curajul de a interveni pentru corectarea acestei nedreptăţi flagrante.

Deja de mulţi ani, ministerul ţine cifrele anuale de şcolarizare pentru centrul timişorean într-un plafon nejustificat de coborât. Cu o economie a regiunii care a produs în 2017 pentru export un volum sensibil egal cu cel al Bucureştiului (peste 8 mii de milioane euro anual) şi cu un Produs Intern Brut judeţean pe cap de locuitor care a depăşit 10.000 de euro anual (cifră ce nu este realizată în afara capitalei decât în judeţele din Top 5 pe ţară), cu o mărime a populaţiei cel puţin egală cu a celorlalte oraşe poli regionali de dezvoltare (Cluj, Iaşi, Craiova), Timişoara a rămas fără susţinere şi complet dezavantajată în ultimii zece ani în privinţa celei mai importante resurse de dezvoltare: numărul de locuri finanţate în universităţile publice. Spre comparaţie, Clujul beneficiază de aproape 16% din locurile bugetate alocate, în timp ce Timişoarei îi revin doar 9% din acestea.

Pe baza dimensiunii bazinului de potenţiali studenţi, a PIB-ului regional şi a ritmului de creştere economică, se poate deduce uşor că centrul universitar timişorean are o nevoie obiectivă de redimensionare la o altă scară a numărului de locuri bugetate public, pentru a ajunge cel puţin la nivelul alocărilor propuse pentru Cluj şi Iaşi.

Avem toate argumentele să intervenim uniţi, toţi cei care formăm comunitatea universitară timişoreană, pentru a debloca situaţia indusă de deciziile învechite de la centru, nedrepte şi inadecvate în raport cu nevoia de susţinere a educaţiei superioare timişorene”.

Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara
Prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea