Astăzi, 2 octombrie, s-a decernat Premiul Nobel pentru Medicină  pe anul 2017.

Trei americani, Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash și Michael W. Young, sunt câștigătorii pe acest an și  au meritul de a fi descoperit cum pot fi controlate mecanismele moleculare ale ritmului circadian.

Laureații Premiilor Nobel urmează să primească o medalie din aur şi 8 milioane de coroane suedeze (aproximativ 850.000 de euro).

Premiile le vor fi înmânate în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie când   se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Anul trecut, cercetătorul japonez, specializat în biologie celulară, Yoshinori Ohsumi, profesor la Institutul Tehnologic din Tokyo, a câștigat premiul Nobel pentru Medicină   Premiul Nobel i-a revenit pentru descoperirile sale în domeniul mecanismelor autofagiei.

Alfred Nobel a rămas în mentalul colectiv nu ca cel care furniza Europei dinamită, ci ca un filantrop pacifist.

Premiile Nobel sunt decernate începând cu anul 1901 și au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform dorinței sale menționate în testament.

 Pe 27 noiembrie 1895, în cadrul Clubului Suedezo-Norvegian din Paris, el a anunțat în public crearea premiului care-i va purta numele. În plus,  a hotărât ca toată averea sa să fie transformată într-un fond din care să fie răsplătite anual cele mai mari realizări în știință, precum și eforturile făcute de o persoană pentru instalarea păcii pe planetă. Ulterior premiul a fost divizat pe domenii precum literatură, fizică, chimie și medicină.

Până în anul morţii sale, 1896,  Alfred Nobel brevetase peste 355 de invenții, printre care cauciucul sintetic, pielea artificială și mătasea sintetică. Testamentul este prezentat în cadrul unei expoziții care evocă importanța moștenirii lăsate de chimistul, inventatorul și omul de afaceri suedez. Puțini au fost cei care au putut vedea, de-a lungul timpului, originalul redactat în 1895.

Premiul Nobel pentru Economie s-a decernat începând cu anul 1968, fiind instituit de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii.

Numele nominalizaţilor şi informaţii despre aceştia sau despre procesul de selecţie nu pot fi făcute publice pe o perioadă de 50 de ani.

Laureaţii anului 2017 vor fi cunoscuţi începând cu data de 2 octombrie, ziua acordării premiului pentru medicină şi continuând cu 3 octombrie – fizică, 4 octombrie – chimie, 6 octombrie – premiul pentru pace, 9 octombrie – Nobelul pentru economie şi premiul pentru literatură, a cărui dată nu a fost stabilită încă. Singurul Nobel decernat la Oslo, premiul pentru pace suscită cele mai mari aşteptări, dar şi cele mai mari controverse. După ce preşedintele columbian, Juan Manuel Santoş a fost laureat în 2016 pentru contribuţia sa la restabilirea păcii într-o ţară răvăşită de un conflict vechi de mai bine de jumătate de secol, anul acesta au fost înregistrate 318 nominalizări pentru prestigioasa distincţie. De la înfiinţarea premiilor, 104 persoane au primit premiul pentru pace, la care se adaugă 26 de grupuri şi organizaţii precum Cvartetul pentru dialog naţional tunisian, laureat în 2015.

Problema nucleară domină pronosticurile în contextul amplificării tensiunilor între Washington şi Phenian, dar şi pe fundalul incertitudinilor privind acordul iranian criticat de preşedintele Trump.

Personajele cheie ale acestui acord, şefii diplomaţiei europene şi iraniene, Federica Mogherini, respectiv Mohammad Javad Zarif, sunt preferaţii directorului Institutului de cercetări pentru pace din Oslo, Henrik Urdal.”Având în vedere situaţia din Coreea de Nord, este foarte important să susţinem iniţiativele împotriva proliferării armelor nucleare”, a subliniat acesta.

Pe lista premiului pentru pace se mai află ”Căştile albe siriene”, medicul congolez Denis Mukwege, blogger-ul saudit Raef Badaoui, condamnat la închisoare, americanul Edward Snowden, care a făcut dezvăluiri despre amploarea supravegherii electronice de către Agenţia Naţională de Securitate Americană (NSA). La categoria literatură, Academia suedeză ţine secretă lista nominalizaţilor aşa că rămân doar presupunerile subiective ale criticilor.În fiecare an, pe listă revin numele lui Don DeLillo (Statele Unite), Margaret Atwood (Canada), Adonis (Franţa/Liban/Siria), Haruki Murakami (Japonia), Ngugi Wa Thiong’o (Kenya), Amos Oz şi David Grossmann (Israel), Claudio Magris (Italia), Ismaël Kadaré (Albania) şi Michel Houellebecq (Franţa).

Alfred Nobel a rămas în mentalul colectiv nu ca cel care furniza Europei dinamită, ci ca un filantrop pacifist.

Anca Bica Bălălău