[FOTO] Mădălina Manole:„Iubirea e cea mai importantă lecţie a vieţii. Iubirea reală, nu prefăcută, e lecţia esenţială”

150

Motto: „Aşa cum a înţelege pe cineva presupune să îi asculţi cu răbdare povestea, tot aşa, pentru a descoperi un interpret presupune să îi asculţi muzica”.Mădălina Manole

Acum 7 ani o veste tristă străbătea peisajul mass-media românesc:

Mădălina Manole a încetat din viaţă!

Cei care au apreciat-o, dar şi cei care îi respectau condiţia artistică erau pregătiţi să îi spună La mulţi ani, în nici un caz să primească fulgerătoarea şi trista veste că fata cu părul de foc a îmbrăcat de ziua ei cămaşa morţii…

Mă aflu printre norocoşii care au avut şansa de a-şi transforma pasiunea în meserie”

Este greu de acceptat chiar şi acum, de neînţeles iar durerosul său destin lasă loc de multe întrebări atât între colegii de breaslă, dar şi în rândul celor care au admirat-o şi îi ascultă muzica.

Mădălina Manole, pe numele ei real Anca Magdalena Mircea, s-a născut pe14 iulie 1967, Vălenii de Munte şi s-a mutat în lumea fără de suferinţă pe 14 iulie 2010.

A fost marea iubire a regretatului compozitor Șerban Georgescu şi recăsătorită cu Petru Mircea, alături de care are un fiu Petru Mircea Jr.

Spunea adesea: Iubirea e cea mai importantă lecţie a vieţii. Iubirea reală, nu prefăcută, e lecţia esenţială”.

O lecţie pe care ar trebui să o învăţăm fiecare dintre noi, o lecţie pe care nu ne-o asumăm prea des. Nu ştiu cât de des mai avem timp să vedem umbra lacrimii pe un obraz, nu ştiu cât de des ascultăm muţenia durerii ce străbate sufletul celui de lângă noi.Nu ştiu cât împărţim din experienţa trăită momentelor de-a fi alături de cineva fără să ne-o ceară, fără să îi fim datori, sau cât timp ne acordă cei din jurul nostru pentru a simţi că nu suntem singuri în rătăcirea clipei. Dacă poți să iei pe cineva de mână, să-l îmbrățișezi sau doar să-l bați pe umăr, bucură-te, niciodată nu te vei simți singur.

Mădălina Manole mărturisea: „Despre mine, pe scurt? M-am recompus sufleteşte şi merg mai departe, preţuind cu toată fiinţa mea tot ceea ce am primit şi primesc de la viaţă”!… mult prea scurta sa viaţă, sensibilitatea şi povara gândurilor poate nerostite care, aşteptau un răspuns de la cei din jur, lasă loc umbrelor regretelor într-o lume artistică aflată şi ea în impas, ce se zbate între păstrarea valorilor şi asediul poleielii ieftine  a ceea ce se doreşte a însemna  actul  artistic.

Ca o simplă şi dureroasă constatare, pornind de la ceea ce afirma artista:  „Aşa cum a înţelege pe cineva presupune să îi asculţi cu răbdare povestea, tot aşa, pentru a descoperi un interpret presupune să îi asculţi muzica”, nouă nu ne rămâne decât a-i spune povestea mai departe şi a-i asculta muzica închinându-i un creştinesc gând de aducere aminte.

Epilog:Mă aflu printre norocoşii care au avut şansa de a-şi transforma pasiunea în meserie”.Mădălina Manole

Anca Bica Bălălău