Ziua Mondială fără Tutun! Fumul de ţigară conţine mii de subtanţe chimice!

21

Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi partenerii săi marchează, an de an, la data de 31 mai, Ziua mondială fără tutun, încercând, astfel, să tragă un semnal de alarmă asupra problemelor de sănătate şi a riscurilor asociate consumului de tutun şi militând, totodată, pentru adoptarea unor măsuri eficiente pentru a reduce acest consum, potrivit site-ului oficial al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, http://www.who.int/.

Desfăşurată pe tema ”Tutunul — o ameninţare asupra dezvoltării’‘, prezenta ediţie a Zilei mondiale fără tutun îşi propune să prezinte ameninţările pe care industria de tutun le reprezintă asupra dezvoltării sustenabile a tuturor ţărilor, inclusiv asupra sănătăţii şi situaţiei economice a cetăţenilor acestora. Totodată, ediţia 2017 propune măsuri ce pot fi adoptate atât de administraţia centrală cât şi de populaţie, pentru a promova sănătatea şi dezvoltarea.

Controlul asupra consumului de tutun este o prioritate pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). A fost inclus în Agenda OMS pentru Dezvoltare Sustenabilă pentru 2030, fiind considerat unul dintre cele mai eficiente mijloace pentru a atinge obiectivul acesteia, respectiv acela de a reduce, până în anul 2030, mortalitatea prematură cauzată de bolile non-transmisibile, printre care afecţiunile cardiovasculare, cancerul sau bolile pulmonare obstructive cronice. În acest senş Organizaţia Mondială a Sănătăţii solicită tuturor ţărilor să prioritizeze şi să accelereze eforturile de control al consumului de tutun, ca răspuns la Agenda mai sus menţionată.

Pe lângă efectele benefice asupra sănătăţii, controlul asupra consumului de tutun ajută şi la îndeplinirea altor obiective, cum ar fi reducerea sărăciei, a foametei, promovarea agriculturii sustenabile şi a creşterii economice sau combaterea schimbărilor climatice. Pe de altă parte, taxele impuse pentru aceste produse pe bază de tutun pot fi folosite pentru programele de sănătate sau pentru alte programe de dezvoltare.

OMS recomandă implicarea în această acţiune nu doar a guvernelor sau a instituţiilor, ci şi a fiecărui cetăţean în parte, care poate contribui semnificativ la reducerea consumului de tutun. Astfel, cei care sunt consumatori ai acestui tip de produse sunt încurajaţi să ceară ajutor specializat pentru a putea renunţa la fumaţ ceea ce i-ar ajuta să-şi protejeze atât propria sănătate, cât şi pe cea a celor din jurul lor, care, în caz contrar, sunt expuşi la riscurile asociate consumului pasiv de tutun. Pe de altă parte, banii cheltuiţi pe tutun ar putea fi folosiţi pentru satisfacerea altor nevoi, cum ar fi mâncarea sănătoasă, serviciile medicale sau educaţie.

Potrivit site-ului http://canceratlas.cancer.org/, fumatul creşte riscul pentru 16 tipuri de cancer, printre acestea numărându-se cel de plămâni, de esofag, cancer oral, de faringe şi laringe, fiind responsabil de 1/5 din decesele cauzate de cancer la nivel global. De asemenea, fumatul poate cauza şi alte tipuri de boli.

În prezenţ consumul de tutun este în scădere în ţările cu venituri mai ridicate, dar este în creştere în multe state cu venituri medii sau mai scăzute. Astfel, între 1990 şi 2009, consumul de tutun a fost în scădere cu 26% în Europa Occidentală, dar a fost în creştere cu 57% în Orientul Mijlociu şi în Africa. Dacă în prezenţ consumul de tutun duce la peste 7.000.000 de decese anual, se estimează că, în lipsa unor măsuri sporite, va duce la peste 8.000.000 de decese anual până în 2030.

Ziua mondială fără tutun a fost instituită printr-o rezoluţie adoptată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 1987, urmând a fi marcată la 7 aprilie 1988, dată la care se împlineau 40 de ani de la fondarea OMS, notează site-urile http://www.who.int/ şi http://www.dspb.ro/. În 1988, însă, OMS a adoptat o nouă rezoluţie, prin care marcarea acestei zile avea să aibă loc la 31 mai.

Începând de atunci, an de an, la 31 mai, este marcată Ziua mondială fără tutun, printr-o serie de activităţi, susţinute de guvernele locale, de organizaţii non-guvernamentale, dar şi de simpli cetăţeni, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare asupra riscurilor la care se expun consumatorii de tutun. Astfel, au loc manifestări şi demonstraţii publice, campanii şi programe educaţionale, conferinţe şi şedinţe de consiliere, dar şi acţiuni de promovare a unei legislaţii care să ajute la reducerea consumului de tutun.

Mai multe state din Uniunea Europeană au impus legi ample privind interzicerea fumatului în locurile publice

În anul 2016, România s-a alăturat acestor state, prin adoptarea legii 15/2016 privind modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, care a intrat în vigoare la 17 martie 2016. Legea interzice fumatul în spaţiile publice închise, în spaţiile închise de la locul de muncă, în mijloacele de transport în comun, la locurile de joacă pentru copii, în unităţile sanitare, de învăţămânţ precum şi în cele destinate protecţiei şi asistenţei copilului.

Sursa: AGERPRES