Un simbol al Reşiţei la ceas aniversar – Podul de la Moară sau Podul Stavila, cel mai vechi pod metalic arcuit, integral sudat, din România, al treilea de acest gen din Europa, datând din anul 1931, face şi astăzi legătura – peste râul Bârzava – între cartierele Stavila şi Muncitoresc din municipiul Reşiţa.
[UPDATE] Primul pod sudat de pe teritoriul actual al României şi unul dintre primele din Europa, Podul de la Stavila sau de la moară, de peste Bârzava, împlineşte astăzi 85 de ani. Doru Ienciu, singurul reşiţean prezent la dezvelirea plăcii comemorative care atestă istoric această construcţie, îşi aminteşte:
La Reşiţa, în perioada 1850 – 1952 au fost construite peste 500 de poduri metalice, care au fost amplasate în 11 ţări din Europa, spune omul de cultură Ada D. Cruceanu:
Pentru a marca împlinirea celor 8 decenii şi jumătate de la edificarea construcţiei, la iniţiativa omului de afaceri Iulian Georgevici, municipalitatea a organizat o festivitate care a inclus dezvelirea unei plăci comemorative amplasate pe structura podului de la Stavila:
În primăvara anului viitor, cu ajutorul primăriei Reşiţa, şi pe podul de la Cultural sau de la Vamă cum îl cunosc reşiţenii, al doilea ansamblu metalic sudat din România, va fi amplasată o placă comemorativă care va marca cei 80 de ani de la edificarea acestuia.
Evenimentul comemorativ s-a consumat în prezenţa administraţiei locale, reprezentată prin viceprimarul Paul Vasile, a Bisericii ortodoxe române, a preşedintelui Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin, Erwin Josef Ţigla, a omului de cultură Ada D. Cruceanu, a omului de afaceri şi iniţiatorului proiectului Iulian Georgevici şi a mass media din Reşiţa.
***
Primul pod sudat de pe teritoriul actual al României şi unul dintre primele din Europa, Podul de la Stavila, de peste Bârzava, împlineşte astăzi 85 de ani. Acesta a fost inaugurat în data de 17 decembrie 1931 şi este al treilea din Europa.
Podul sudat din Stavila este una dintre premierele industriale ale Reşiţei, fiind monument istoric de categoria B. Peste Podul de la Stavila, în anii ’80, a fost construit un pasaj rutier, care astăzi îl face mai puţin vizibil. Un pod similar, construit 4 ani mai târziu, în 1937 (n.r. conform istoricului Mircea Rusnac), traversează râul Bârzava în zona centrală a oraşului, lângă Palatul Cultural, fiind cunoscut cu numele Podul de la Vamă.
La Reşiţa, în perioada cuprinsă între anii 1850 şi 1952 (an în care secţia de poduri a fost mutată la Bocşa), au fost construite peste 500 de poduri metalice, care au fost amplasate în 11 ţări din Europa. O parte din podurile realizate de uzinele din Reşiţa la începutul secolului XX mai sunt în funcţiune şi astăzi. Astfel, Reşiţa se mândreşte cu o serie de realizări tehnice de pionierat, care, însă, ţin de domeniul îndepărtat al istoriei.
În prezent UCM din Reşiţa se află în insolvenţă, cu aproximativ 1.200 de salariaţi trimişi în şomaj tehnic şi cu doar 300 de salariaţi activi, care asigură unele lucrări de întreţinere şi pază. Speranţa ucemeriştilor stă în promisiunea Guvernului că uzina va fi integrată în societatea Hidroelectrica, ceea ce îi va asigura un portofoliu de comenzi pentru producţia şi reparaţiile hidroagregatelor din sistemul hidroenergetic naţional.
Pentru a marca împlinirea celor 8 decenii şi jumătate de la edificarea construcţiei, municipalitatea organizează, de la ora 14.00, o festivitate care prevede dezvelirea unei plăci comemorative, în prezenţa unui sobor de preoţi şi a reprezentanţilor unor instituţii publice de pe malurile Bârzavei. (Hardy Cvoica)
Sursa: istoriabanatului.wordpress.com
Am expertizat aprox. acum doi ani, împreună cu colegul meu dl. dr. ing. Dorel Bolduș acest pod. O realizare remarcabilă, grinda principală fiind de tip Vierendel, complet sudată. Proiectarea structurii a fost executată de dl. acad. Dan Mateescu, la timpul respectiv angajatul UDR. Concluziile tehnice au apărut într-un articol publicat în revista ”SUDURA”. Podul se comportă bine în timp, fiind necesare, doar lucrări de întreținere curentă. Dar în mod special am recomandat punerea în evidență (placă comemorativă, iluminare artistică), a acestui remarcabil monument al artei tehnice inginerești !
Prof. dr. ing. Radu Băncilă
UPT
mulţumim! acest lucru cu iluminatul şi punerea în evidenţă a acestui obiectiv am propus şi noi primăriei şi direcţiei pentru cultură caraş-severin, ar fi păcat să rămână aşa ascuns acolo o astfel de realizare europeană.