Statul promovează protecţia animalelor, condamnând orice acte de cruzime faţă de acestea. Orice încălcare a legii se sancţionează conform bla bla bla bla… În România animalele sunt protejate. Scrie negru pe alb în lege, dar întrebarea e cine să aplice această lege? Există o poliţie a animalelor care nu funcţionează. Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară are obligaţia de a monitoriza aplicarea acestei legi. Da şi…?
În ultima vreme asistăm la o creştere alarmantă a cruzimii faţă de animale: câini antrenaţi pentru lupte; animale ajunse la capătul puterilor, după exploatarea fără milă, abandonate pe terenuri virane; pisici stropite cu substanţe inflamabile, aprinse şi eliberate spre “deliciul” celor care pot fi numiţi oricum numai oameni nu; câini arşi de vii, pentru plăcerea sadică a aceloraşi indivizi. Măsuri luate de autorităţi? Zero, dar un zero atât de mare şi de urât, încât nu ne mai miră. Aceeaşi autoritate românească ce permite importul de carne congelată de zeci de ani, care închide ochii la tot felul de produse dubioase sau pur şi simplu criminale pentru sănătatea noastră. Sunt atât de ocupaţi cu toate aceste potlogării, încât cine să mai aibă vreme şi pentru animalele nimănui.
Nu sunt un fanatic al iubirii faţă de animale, dar până la urmă au şi ele un suflet. Iar cruzimea faţă de animale trebuie combătută din fragetă pruncie. Am întâlnit copii care prindau pisici şi le legau cutii de conserve goale de coadă, care striveau fără nicio noimă tot felul de animale mici doar pentru simplul motiv că ei erau mai mari. Ceea ce e şi mai trist, e faptul că aceste lucruri se întâmplau sub privirile blajine şi îngăduitoare ale părinţilor.
Avem carenţe clare de educaţie, iar iubirea de animale e un subiect ce nu prea se discută în şcoli şi în familie. Sunt alte probleme mai importante. Lasă că la BAC nu te întreabă din astea, învaţă tu la matematică, sau la română. Degeaba există tot felul de organizaţii de salvare a animalelor, degeaba există oameni care se dăruiesc efectiv acestui ţel, dacă subiectul nu prinde la români. Sărăcia, starea precară de sănătate, foamea, lipsa unui loc de muncă, ne înrăiesc, ne fac să fim mai puţin umani cu semnenii noştrii şi cu atât mai mult cu animalele.
E trist că astfel de lucruri se întâmplă. Cruzimea faţă de animale se va transforma în cruzime faţă de semeni, din păcate.
Dan Agache
Foto: www.evz.ro
