România s-a cutremurat în această noapte: Apeluri disperate la 112, oameni panicați și clădiri afectate

Un cutremur cu magnitudinea 5,6 a avut loc sâmbătă dimineaţă la orele 02,11 în România, în zona Vrancea, conform unui anunţ al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, magnitudinea seismului fiind revizuită, ulterior, la 5,3, a anunţat, pe Twitter, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Magnitudinea anunţată iniţial a fost de 5,6, preluată şi de agenţia americană United States Geological Survey (USGS). Potrivit USGS, seismul s-a produs la şapte kilometri vest de comuna Nereju, judeţul Vrancea, la o adâncime de 88,3 kilometri. În luna septembrie, în România au avut loc peste 25 de cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,5 şi 4,3 grade pe scara Richter.
În 2015, cel mai puternic seism a avut magnitudinea de 4,9 grade pe scara Richter şi s-a înregistrat în data de 29 martie, în judeţul Buzău. Potrivit datelor INFP, cea mai importantă mişcare tectonică din România în ultimii ani a fost înregistrată în anul 2014, pe 22 noiembrie, când s-a produs un cutremur de 5,7 grade pe scara Richter, acesta fiind resimţit şi la Bucureşti.

Articol editat de Radio Resita, 24 septembrie 2016, 09:10 / actualizat: 26 septembrie 2016, 14:08

Directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian, a precizat că seismele din Vrancea cu magnitudine mai mare de 5, pot să genereze replici, dar slabe şi puţine ca număr. De asemenea, cutremurele de peste 5 apar în Vrancea la intervale de 2-3 ani şi detensionează într-adevăr o parte din energia locală. Martorii citaţi de Agerpres au anunţat că seismul din această noapte a fost resimţit puternic atât în Bucureşti cât şi în Republica Moldova. Nu există deocamdată informaţii verificate despre eventuale victime sau pagube materiale.

BUCUREȘTI

La dispeceratul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov nu au fost primite apeluri pentru a interveni ca urmare a cutremurului cu magnitudinea de 5,6 grade pe scara Richter, revizuită ulterior la 5,3, ce a avut loc sâmbătă dimineaţă la orele 02,11, se arată într-o informare a instituţiei transmisă, sâmbătă, AGERPRES.
Potrivit sursei citate, au fost însă apeluri prin care cetăţenii întrebau cum ar trebui să procedeze imediat după cutremur, să părăsească sau nu locuinţa.
În Centrul Istoric a fost trimisă o autospecială în recunoaştere pentru a fi identificate problemele apărute.

BUZĂU

În urma cutremurului din noaptea de vineri spre sâmbătă în judeţul Buzău nu s-au produs victime şi nici pagube materiale, fiind înregistrat un singur caz al unei persoane care a făcut atac de panică şi a cerut sprijinul SMURD.
‘La scurt timp după cutremur, o femeie din municipiul Buzău a făcut atac de panică şi a solicitat o ambulanţă, ISU Buzău intrevenind cu un echipaj SMURD’ , a declarat, pentru AGERPRES, George Creţu de la biroul de presă al ISU Buzău.
Potrivit unor martori oculari, în localităţile situate în zona de Curbură din judeţ, cutremurul s-a simţit destul de puternic, iar oamenii au ieşit panicaţi din case.

GIURGIU

Purtătorul de cuvânt al ISU Giurgiu, Cristian Virag, a declarat sâmbătă pentru AGERPRES că seismul înregistrat în noaptea de vineri spre sâmbătă s-a simţit şi în judeţul Giurgiu, dar, din primele estimări ale inspectoratului, nu au fost înregistrate pagube materiale.
‘Mişcarea seismică s-a simţit destul de bine şi la Giurgiu, am luat legătura cu dispeceratul ISU Giurgiu în această dimineaţă şi până în acest moment nu au fost raportate pagube materiale’, a precizat Cristian Virag.
El a susţinut că şi în Giurgiu sunt clădiri cu risc seismic, printre acestea numărându-se fosta clădire în care a funcţionat Prefectura Giurgiu sau fostul institut de proiectări, dar acestea au fost scoase din uz şi nu sunt folosite în acest moment.
La Giurgiu au fost înregistrate situaţii când bucăţi mari de tencuială s-au desprins de pe unele clădiri şi au fost montate panouri de avertizare pentru populaţie, una dintre aceste clădiri fiind chiar actualul sediu în care funcţionează Consiliul Judeţean şi Prefectura Giurgiu. Această clădire a fost sediul BNR şi, potrivit constructorilor, a fost proiectată să reziste la un cutremur de 8,5 grade pe scara Richter, dar a fost placată cu marmură şi aceste bucăţi se mai desprind de pe faţada clădirii, zona fiind avertizată pentru trecători.

IAȘI

Seismul s-a resimţit şi la Iaşi, mai multe apeluri telefonice fiind înregistrate la dispeceratul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) din partea cetăţenilor panicaţi.
Imediat după cutremur, angajaţii ISU s-au deplasat în zona centrală a Iaşiului, la Palatul Braunstein, pentru că s-au desprins părţi din tencuiala clădirii.
‘Echipajele ISU au intervenit în municipiul Iaşi pentru degajarea tencuielii căzute de pe o clădire precum şi a elementelor de construcţie a unui balcon. Clădirea nu este locuită şi nu au existat victime. Am fost solicitaţi, prin serviciul de urgenţă 112, pentru acordarea de servicii medicale la două persoane care prezentau traumatisme minore’, a declarat Silvia Bolohan, purtătorul de cuvânt al ISU Iaşi.Cei de Ambulanţă au preluat 12 apeluri venite din partea unor persoane care au suferit atacuri de panică.
Mai mulţi utilizatori ai paginii de socializare Facebook au scris că în timpul sinistrului uşile mobilierului s-au deschis sau că le-au căzut diferite obiecte. De teama unor replici puternice unii ieşeni au preferat să îşi petreacă restul nopţii în faţa blocurilor sau în maşini.

Foto: www.descopera.ro