Îmi spunea bunica demult: Copile, dacă ai carte, vei avea şi parte. Desigur prea multe nu am înţeles eu atunci şi sunt convins că nici generaţia tânără de astăzi nu înţelege. Cum adică dacă ai carte, ai parte? Răspunsul era atunci destul de simplu. Înveţi, şti, faci şcoli multe, ajungi om mare, respectat pentru cunoştinţele tale şi pentru anii petrecuţi prin şcoli şi vei avea parte doar de ce e mai bun în viaţă.
Între timp, lucrurile s-au mai schimbat puţin, pe ici, pe colo, prin părţile esenţiale ale existenţei noastre efemere. Acum toată lumea bună are şcoală. Atâta doar că mulţi trec prin ea, cum bine spunea tot bunica, la fel ca gâsca prin apă, fără să se prindă nimic de ei. Nu vorbesc de excepţii. Ei, copii dotaţi şi foarte dotaţi, sunt excepţiile care întăresc regula. Care regulă în ziua de azi e aceea că nu contează câte şcoli faci şi nici notele de absolvire nu mai sunt un criteriu de selecţie ci doar cunoştinţele. Cunoştinţele pe care le are tata la firma X, sau unchiul la firma Y.
Astăzi poţi să ai parte de cei mai bun şi dacă nu ai carte. E cumva un imbold pentru tânăra generaţie de a învăţa mai mult? Probabil nu şi mai mult ca sigur asta se doreşte. Cu cât suntem mai puţin pregătiţi, cu atât suntem mai vulnerabili la dezinformări, la manipulări, cu atât suntem mai uşor de condus şi de dirijat, asemeni unei turme de oi, care nu are nevoie decât de un câine pentru a fi adusă pe calea dorită de stăpân.
Care sunt avantajele şi dezavantajele învăţăturii. Păi dacă şti mai multe te desprinzi mai uşor din tagma celor mulţi, după cum spunea Lăpuşneanu. Dacă treci prin şcoală acumulând, învăţând, citind, ai toate şansele să fi mai isteţ, mai deştept şi mai receptiv la ce e nou. Cu siguranţă nu scrie niciunde că vei avea şi…parte, după cum spunea bunica, dar ai posibilitatea să îţi făureşti singur calea, să nu mai fi una dintre oile mânate din spate cu un lătrat.
În ultimii 27 de ani am asistat la o decădere a sistemului educaţional românesc, bine dirijat din umbră de către cei care ne vor mulţi şi…mai puţin pregătiţi. Procesul continuă, dar nu garantez că va da şi rezultatele scontate de forţa nevăzută care dirijează câinii cum şi când să latre. Asta, pentru că în pofida eforturilor lor, şcoala românească mai are dascăli şi elevi buni şi foarte buni. Nu toţi cei ce trec prin şcoală o fac asemeni gânsacului. Şi foarte curând va veni o zi în care doar cei care au carte şi o pot dovedi prin capacităţile lor, nu prin pile, vor avea şi parte de cei mai bun.
Dan Agache
Sursă foto: bucurestifm.ro
