[AUDIO] Creştinii ortodocşi şi greco-catolici au intrat în Postul Paştilor

Despre simbolistica acestei perioade, pentru Radio Reşiţa părintele Mihăiţă Dicu – secretar al Protopopiatului Reşiţa şi preot paroh în cartierul Doman:

Articol editat de Gerhard Chwoika, 7 martie 2022, 00:01 / actualizat: 7 martie 2022, 7:27

Postul Sfintelor Paşti sau Postul Mare aminteşte de postul celor 40 de zile ţinute de Mântuitor înainte de începerea activităţii Sale mesianice.

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie din Vechiul Testament: potopul, care trebuia să spele Pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopti; 40 de ani evreii au umblat în pustiu, înainte de a ajunge pe pământul făgăduinţei; Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi tăbliţele cu Legi.

În Postul Mare creştinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animală. Mai mult, aceştia trebuie să se înalte sufleteşte prin rugăciune alături de fapte bune.

În calendarul bizantin Postul Mare începe în lunea de după Duminică izgonirii lui Adam din Rai, iar cel latin cu Miercurea Cenuşii.

Postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi în scop religios şi moral. Mai mult, creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de postul sufletesc.

Citeşte şi: Bolnavii cronici nu au voie să ţină post!

În Postul Mare sunt doar două dezlegări la peşte, de Buna Vestire în 25 martie şi în Duminica Floriilor pe 17 aprilie.

Despre simbolistica acestei perioade, pentru Radio Reşiţa părintele Mihăiţă Dicu – secretar al Protopopiatului Reşiţa şi preot paroh în cartierul Doman:

Sursa foto: napocanews.ro