Radio România Regional vă prezintă proiectul “Eu aleg România – 100 de români pentru istoria lumii”. 100 de personalități din cultura sau știință, care au marcat dezvoltarea lumii prin realizarile lor. 100 de români care, prin creativitate, muncă și curaj, au adus România între țările care au îmbogățit cunoașterea universală. Astăzi vi-l prezentăm pe Horia Hulubei, savantul care, în prima jumătate a secolului trecut, a creat şcoala de fizicieni atomişti din România şi a înfiinţat Institutul de Fizică Atomică Turnu Măgurele.
Seniorul atomiştilor români şi-a început studiile primare şi liceale la Iaşi, orașul natal. După bacalaureat, pe care l-a luat „Magna cum laude”, s-a înscris la cursurile Facultăţii de Ştiinţe a Universitatii “Al.I.Cuza”, unde urma să studieze fizica şi chimia. Studiile i-au fost întrerupte de intrarea României în primul război mondial, în care a luptat ca infanterist și aviator. Avansat la gradul de sublocotenent, a luat parte la luptele de la Mărăşeşti, din vara anului 1917. A reuşit să-şi reia studiile abia în anul 1922, iar în 1926 si-a luat licenţa în ştiinţe fizico-chimice.
După absolvirea facultăţii, Horia Hulubei a obţinut o bursă de stat, pe baza căreia a plecat la studii la Paris, unde a lucrat sub coordonarea profesorului Jean Perrin, de la Universitatea Sorbona. În perioada în care studia în Franţa, Horia Hulubei a primit Premiul Fossignon, fapt care i-a adus şi titlul de membru corespondent al Academiei Române.
În 1933 şi-a luat doctoratul cu o teză privitoare la “Efectul Comptom Multiplu”, studiile sale fiind apreciate de Maria Skłodovska – Curie. Ajunge director de cercetări la Universitatea din Paris, fiind în contact cu marii titani ai ştiinţei din acele vremuri: Frederic Jolliot Curie, Paul Langerin, Albert Einstein. În perioada 1927 – 1938, Horia Hulubei activează alternativ în ţară, la Universitatea din Iaşi şi la Paris. Înfiinţează, la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi, primul Laborator de structura materiei din România. Tot în acea epocă, Hulubei a început să se implice în studii privitoare la metalele radioactive, iar la Sorbona a avut ocazia să lucreze la unul dintre primele acceleratoare de protoni din lume.
Mai multe pe EU aleg România.
