Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor susţine declararea Parcului Natural Porţile de Fier ca rezervaţie a biosferei. Documentaţia va fi transmisă la UNESCO – Paris pentru declararea unei noi rezervaţii a biosferei pe teritoriul României.
Având în vedere importanţa pe care Organizaţia Naţiunilor Unite şi UNESCO o acordă rezervaţiilor biosferei, ca model de dezvoltare durabilă a unei zone, secretarul de stat Anne Jugănaru consideră acest demers este extrem de important. “În prezent, în România există o singură arie protejată, rezervaţie a biosferei, şi anume Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD), deşi mai există două arii protejate ce au şi statutul de rezervaţie a biosferei, conferit înainte de 1989, dar care nu îndeplinesc criteriile strategiei de la Sevilia, din cauza absenţei aşezărilor umane. În acest context, există riscul ca aceste arii să-şi piardă în viitor acest statut, ceea ce ar plasa România pe un loc codaş din punct de vedere al numărului de rezervaţii ale biosferei, chiar dacă la capitolul suprafaţă situaţia este mai bună prin RBDD”, declară Jugănaru.
Totodată, secretarul de stat în Ministerul Mediului subliniază că acest statut poate conduce la creşterea nivelului de trai şi a calităţii vieţii pentru comunităţile locale aflate pe teritoriul rezervaţiilor biosferei: “O rezervaţie a biosferei favorizează dezvoltarea durabilă prin echilibrul asigurat între preocupările pentru protecţia mediului, protecţia socială şi culturală, păstrarea tradiţiilor şi activitatea economică. Prezenţa aşezărilor umane în interiorul rezervaţiilor biosferei constituie o particularitate dar şi obligativitate care nu se regăseşte în cadrul rezervaţiilor naţionale. În multe astfel de rezervaţii, comunităţile locale au câştigat enorm în urma promovării produselor locale sub eticheta şi sigla rezervaţiei biosferei“.
Odată cu declararea ca rezervaţie a biosferei a Parcului Natural Porţile de Fier, vor apărea o serie de alte consecinţe favorabile printre care:
Beneficii aduse comunităţilor locale prin desfacerea produselor specifice zonei sub sigla noii rezervaţii;
Dezvoltarea turismului şi încurajarea conservării tradiţiilor culturale şi populare ale zonei sub egida UNESCO;
Perspectiva dezvoltării cooperării cu Republica Serbia, prin crearea în viitor a unei rezervaţii a biosferei transfrontiere, similară Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, în contextul în care partea sârbă a instituit un regim de protecţie şi conservare a naturii în cadrul Parcului Naţional Djerdap;
Crearea premiselor punerii în aplicare şi a altor importante convenţii internaţionale din domeniul ocrotirii mediului înconjurător (Convenţia Ramsar, Convenţia UNESCO privind protecţia patrimoniului natural universal etc.).
Promovarea şi transmiterea la UNESCO – Paris a documentaţiei reprezintă prima etapă procedurală (cea internaţională) din cele două necesare declarării unei rezervaţie a biosferei. Cea de a doua etapă, naţională, are loc după aprobarea documentaţiei de către UNESCO şi constă în promovarea hotărârii de guvern pentru declararea rezervaţiei biosferei. (AGERPRES)
