Sergiu Celibidache a fost un artist unic, cu harul de a așeza muzica în zona spiritului ; ’’ce disciplină severă îl mână pe acest dirijor până la culmile absolutului căruia i se supune fără șovăire“ se întreba Cella Delavrancea, în anii ’70, atunci când Celibidache, în plină glorie peste hotare, revenea pentru câteva concerte în România.
Născut în orașul Roman,la 28 iunie 1912, Sergiu Celibidache a studiat la Iași iar la dorința părinților se înscrie la Politehnica din București; după doar un an renunță ,urmându-și chemarea spre muzică. Dezamăgiți de hotărârea sa, părinții îi retrag orice sprijin material; Celibidache nu-și pierde cumpătul, acceptă riscurile și își asigură o modestă existență ca pianist la o școală particulară de balet si ca profesor de step.
În toamna anului 1938, Sergiu Celibidache pleacă la Berlin pentru a studia muzica. Este admis primul din cei 138 de candidați care au dat concurs la faimoasa Hochschule fur Musik din Berlin. Tot în capitala Germaniei urmează cursurile facultăților de filozofie si matematici. Încă din timpul studiilor se face cunoscut în cercurile muzicale din Berlin, ca un talent ieșit din comun. Anul 1945 îl găsește pe Sergiu Celibidache la Berlin,absolvent al Academiei Muzicale și doctor în matematici și filozofie, pregătit pentru marea bătălie a afirmării.
Dirijor al Orchestrei Radiodifuziunii din Berlin iar apoi al Filarmonicii din Berlin, Celibidache a avut o misiune grea : zdruncinată de război, Filarmonica berlineză, una dintre cele mai bune orchestra din lume, trebuia reorganizată pentru a i se reda faima de odinioară. Trudind singur, Celibidache a reușit acest lucru prin concerte memorabile pentru care berlinezii îl divinizau. “Efecte sonore nemaiauzite “,”O personalitate fascinantă”,” Vrăjitorul în frac “– sunt doar câteva dintre titlurile prin care presa muzicală a vremii definea evoluțiile sale dirijorale.
Detalii pe site-ul EU aleg România.
